Faimoasele brăţări de aur ale regilor daci recuperate, repatriate şi răscumpărate de statul roman au fost aduse ieri la Suceava. Cele 9 brăţări, care cantăresc impreună cca. 12 kg, se află parţial in custodia Muzeului Naţional de Istorie a Romaniei şi parţial la dispoziţia Parchetului de pe langă Curtea de Apel şi a Poliţiei din Alba Iulia Muzeul de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina Suceava a devenit unul din cele mai bine păzite obiective din municipiu. Faimoasele brăţări de aur ale regilor daci, recuperate din străinătate, repatriate şi răscumpărate de statul roman, vor fi expuse in Sala Tezaur a muzeului sucevean. Cele 9 brăţări, care constituie valori inestimabile de patrimoniu, cantăresc impreună cca. 12 kg.
Deschiderea expoziţiei va avea loc maine, la ora 11:00, iar podoabele vor rămane la Suceava pană pe data de 4 noiembrie a.c. Asigurate pentru suma de 1,8 milioane lei Brăţările au sosit ieri după-amiază, sub paza Poliţiei şi a Jandarmeriei, de la Muzeul Unirii din Iaşi, unde au fost expuse in intervalul 12-21octombrie a.c. Complexul Muzeal Bucovina Suceava a achiziţionat special un seif pentru transportul brăţărilor. Aflate parţial in custodia Muzeului Naţional de Istorie a Romaniei şi parţial la dispoziţia Parchetului de pe langă Curtea de Apel şi a Poliţiei din Alba Iulia, brăţările sunt clasate in inventarul patrimoniului cultural naţional la clasa Tezaur. Cele 9 brăţări au fost asigurate pentru suma de 1,8 milioane lei, prima de asigurare, achitată integral de Direcţia pentru Cultură Suceava fiind de 3500 lei. Exponatele se vor afla permanent sub paza şi supravegherea Jandarmeriei, a serviciului de pază propriu al muzeului şi a unei firme specializate racordată la sistemul de alarmă al instituţiei muzeale.
Vizitatorii vor avea acces in Sala Tezaur in grupuri de cate zece pentru a nu stanjeni vizionarea şi pentru a permite supravegherea. Brăţările au fost descoperite prin braconare Brăţările fac parte dintr-un tezaur descoperit prin braconarea sit-ului Căprăreasa de pe Dealul Grădiştei din preajma fostei capitale a statului dac, Sarmizegetusa. Ele au fost scoase ilegal din ţară, dar adoptarea de către Romania a convenţiei UNIDROIT, din 24 iunie 1995, privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal, a creat condiţiile juridice necesare demersului de recuperare. Potrivit dispoziţiilor art. 5812 din Legea nr. 182/2000, privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil (modificată prin Legea 314/2004), Statul Roman are obligaţia de a solicita oricărui alt stat efectuarea de cercetări in vederea descoperirii, precum şi a identificării posesorului sau deţinătorului, unui bun cultural care a părăsit ilegal teritoriul Romaniei. Recuperarea bunului cultural astfel identificat se realizează in conformitate cu procedurile legale convenite intre părţi. Anchetatorii au aflat că s-au găsit 15 brăţări Ancheta a scos la iveală faptul că, in anul 2000, au fost descoperite zece brăţări de aur, iar in anul următor incă cinci, toate părăsind teritoriul ţării printr-o reţea de traficanţi de bunuri culturale cu ramificaţii in intreaga Europă. Depistarea şi recuperarea lor a fost posibilă datorită colaborării dintre Interpol, Serviciul pentru Protejarea Patrimoniului Cultural Naţional, Inspectoratul General al Poliţiei, organele judiciare şi Ministerul Culturii şi Cultelor. Primele patru piese au fost identificate anul trecut intr-o colecţie particulară. Ele au fost expertizate, recuperate şi repatriate in data de 8 ianuarie 2007. Ulterior, o altă brăţară a fost descoperită de către Poliţia franceză in expoziţia Bienalei de Artă de la Paris. In luna iunie a.c. incă o piesă a fost recuperată de la un hunedorean, iar in luna august s-a mai adăugat un lot de trei brăţări descoperite la un colecţionar american.
Podoabe şi insemne de rang regal Brăţările, de formă plurispiralică, au cele două extremităţi aplatizate şi decorate cu incizii in formă de brăduţ. Raritatea extremă a acestor podoabe dacice din aur, dimensiunile lor excepţionale (greutăţi intre 687 - 1196 gr), perfecţiunea execuţiei, locul şi circumstanţele descoperirii conduc la ipoteza că brăţările erau purtate in cadrul unor ceremonii fastuoase, care imbinau factorul politic cu cel religios. Avand in vedere faptul că ele au fost descoperite in proximitatea capitalei regale de la Sarmizegetusa, podoabele reflectă rangul excepţional pe care l-au avut cei ce le-au comandat şi le-au purtat, in cadrul ierarhiei social-politice şi religioase a regatului dac, in sec. I i. Hr. Specialiştii consideră că aceste piese sunt podoabe şi insemne de rang regal. 27 de piese din aur, din spaţiu geto-dacic Conform unor statistici recente, numărul total de obiecte din metale nobile (piese de port şi podoabă, vase) descoperite in spaţiul locuit de către geto-daci, care, in linii mari, coincide cu teritoriul de astăzi al Romaniei, este de 822. Din acestea, doar 27 de piese sunt din aur, provenind din 14 locuri de descoperire.
