Prozator si eseist roman contemporan, Augustin Buzura s-a nascut pe 22 septembrie 1938, in Berinta, judetul Maramures. A urmat scoala generala din comuna natala, cursurile Liceului "Gheorghe Sincai" din Baia Mare si a absolvit Facultatea de Medicina si Farmacie din Cluj, obtinand diploma cu lucrarea Shakespeare in psihiatrie.
Augustin Buzura a renuntat la o cariera in medicina pentru a se dedica literaturii, insa metodele psihiatrice de investigare a constiintei umane se vor regasi in romanele sale.
In 1960 debuteaza in paginile revistei Tribuna, revista la care se angajeaza in 1964 ca redactor, devine in scurta vreme secretar general de redactie, iar din 23 decembrie 1989, redactor-sef.
In 1963 ii apare prima carte, un volum de proza scurta intitulat Capul Bunei Sperante. Debuteaza ca romancier in 1970 cu volumul Absentii, in care prezinta un caz de mortificare psihica. Romanul a cunoscut un imens succes, fiind apreciat atat de critica cat si de public. De asemenea, il claseaza pe Augustin Buzura printre cei mai de seama scriitori ai vremii, dar il si divulga ca pe un critic al stilului de viata comunist.
Au urmat alte romane masive, precum Orgolii (1974), Fetele tacerii (1974), Vocile noptii (1980), Refugii (1984), Drumul cenusii (1988), Recviem pentru nebuni si bestii (1999) si Raport asupra singuratatii (2009), care i-au adus importante premii literare: Premiul Uniunii Scriitorilor (1970, 1974, 1980), Premiul Academiei Romane (1977).
In 1987 devine membru fondator al Fundatiei Culturale Europene "Gulliver", cu sediul in Amsterdam, fundatie din care mai fac parte Günther Grass, Hans Magnus Enzensberger, Andrei Bitov, Vaclav Havel, Steve Austin, Luigi Nono. Dupa caderea regimului comunist se stabileaste in Bucuresti, iar in 1990 i se incredinteaza functia de presedinte al Fundatiei Culturale Romane. Intre 2003-2004 este presedinte al Institutului Cultural Roman, iar in prezent este directorul revistei Cultura.
A.I.
Sursa foto: wikipedia.org
Decembrie 2016
