Problemele principale, spune Mihaiu, sunt legate de lipsa fondurilor, de incapacitatea de a gasi un spatiu nou pentru teatru (care imparte acum sala si dotarile cu teatrul de limba maghiara "Tamasi Aron") si imposibilitatea de a achizitiona o masina cu care teatrul sa poata face deplasari in afara orasului. Institutia ar fi trebuit sa primeasca, pe hartie, un cinematograf folosit in prezent ca discoteca, dar actualului administrator al spatiului nu i se poate rezilia contractul, iar in ce priveste masina, Teatrul "Andrei Muresanu" detine doar un microbuz cu opt locuri, cu care nu se poate transporta decor. Cinematograful se afla in administrarea RADEF si nu a fost trecut, in ciuda negocierilor, sub autoritatea Consiliului Local.
In cei doi ani si jumatate de cand e Horatiu Mihaiu la Sfantu Gheorghe, teatrul a facut cinci productii pe an, aceasta fiind "norma" ceruta de Consiliul Local. Dintre acestea, doua au fost piese pentru copii, doua - spectacole clasice "catastrofice", un "Conu' Leonida fata cu reactiunea" pentru elevi, Mihaiu insusi a regizat spectacolul de imagine "MaMaMagritte", iar alte doua productii au fost cofinantate de Centrul National al Dansului Bucuresti, respectiv Pro Helvetia, in urma unor concursuri de proiecte. In conditiile in care majoritatea montarilor se joaca la sala studio sau cu publicul pe scena, teatrul are, in medie, 100 de spectatori pe seara, pentru circa 100-120 de reprezentatii anual, iar dotarea tehnica (pentru care, pana acum, "Andrei Muresanu" trebuia sa apeleze la teatru maghiar) s-a facut exclusiv din cei 40.000 RON din incasari. In trei stagiuni, afirma Mihaiu, teatrul a primit sub 100.000 RON bani de productie: "cinci spectacole la <> costa cat cinci <>-uri (reclame de exterior de mari dimensiuni, n.red.) la <>", spune fostul director.
Pe de alta parte, regizorul Laszlo Bocsardi, directorul teatrului de limba maghiara din Sfantu Gheorghe, se plange, la randu-i, de aceleasi lucruri: bugetul primit de la Consiliul Local este cu 200.000 RON (20%) mai mic, ceea ce le lasa bani pentru salarii si intretinerea cladirii, dar numai pentru trei productii mari in loc de patru. Solutia a fost, pentru "Tamasi Aron", estimarea unui venit propriu mai mare cu 40.000 RON (490.000 in loc de 450.000 RON), provenit din incasari (200.000 RON, adica de cinci ori incasarile teatrului romanesc) si vanzarea spectacolelor in tara si strainatate, si promisiunea unei rectificari bugetare. Din punctul de vedere al primarului din Sfantu Gheorghe, Almos Albert, situatia nu e totusi atat de grava: de fapt, in conditiile unei majorari a bugetului local cu 2%, teatrelor li s-a alocat aceeasi suma ca in 2006, insa conducerea e obligata sa mareasca salariile, motiv pentru care raman mai putini bani pentru productie. Nu e vorba de persecutarea culturii, Consiliul Local nu a aprobat mariri consistente nici pentru transportul municipal sau scoli.
"Alta tara, alt context"
Horatiu Mihaiu se plange, in plus, printre altele, ca Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) nu are o politica de sustinere a teatrelor romanesti minoritare, spre deosebire de ministerul similar din Ungaria, care sprijina financiar in mod constant institutiile minoritatii maghiare. In replica, Andres Demeter, directorul Directiei pentru Artele Spectacolului din MCC si fost director, timp de multi ani, al Teatrului "Csiki Gergely" (de limba maghiara) din Timisoara, spune ca Guvernul roman are si el un astfel de program, destinat insa romanilor de peste hotare: "Alta tara, alt context". Teatrul "Andrei Muresanu", declara Demeter, e in atentia ministerului, desi e subordonat autoritatilor locale, si de fiecare data cand a aplicat pentru finantari (pentru organizarea unui festival experimental) a primit bani, cu toate ca proiectele depuse aveau mari hibe.
Nici Teatrul "Tamasi Aron", insa, nu primeste bani din Ungaria; in conditiile in care, oricum, sumele pentru cultura s-au redus simtitor si la Budapesta, iar unele teatre vor fi fortate sa se inchida, finantarile pentru cultura vin doar pe proiecte. Nici la teatrul maghiar, nici la cel romanesc (nevoit si el sa participe la concursuri de proiecte pentru a-si suplimenta veniturile) nu exista personal specializat pe managementul de proiect, dosarele fiind facute, in general, de secretarii literari. Din aceasta cauza, proiectele au deficiente de alcatuire (ceea ce constata Andras Demeter).
Anterior venirii lui Horatiu Mihaiu, Teatrul "Andrei Muresanu" a fost condus de criticul Doru Mares, director artistic fiind dramaturgul Radu Macrinici, cel care a initiat, la Sfantu Gheorghe, si primul festival de teatru experimental din Romania, "Atelier". Sub directoratul lui Doru Mares (care si-a dat si el demisia din cauza unor conflicte intestine, tot dupa doi ani si jumatate), teatrul a atras intens atentia publicului si oamenilor de teatru, datorita montarilor lui Radu Afrim, "Alge. Bernardais House Remix" si "Trei surori". Si primarul Albert (care considera ca spectatori multi n-au nici romanii, nici maghiarii, dar nu se gandeste la inchiderea institutiei de limba romana), si Horatiu Mihaiu recunosc ca in teatru atmosfera nu e constructiva si ca infruntarile dintre cele doua tabere fac imposibil un program managerial de durata. Dincolo de starea de fapt specifica Sfantului Gheorghe, si teatrul maghiar, si cel romanesc se confrunta cu o situatie ce va deveni in curand un fapt curent: autoritatile nu vor mai sustine intreaga activitate artistica a institutiei de spectacol, care va trebui sa atraga fonduri, pe proiecte, din alte parti. Cat de pregatiti suntem pentru asta ramane de vazut.
