Cine planuieste sa viziteze Belarus are in vedere peisajele unice, castelele si orasele istorice care ascund o sumedenie de lucruri interesante si de valoare. Un vector principal de imagine pentru Belarus este Grodno, oras situat la extremitatea vestica a Republicii, cu numeroase asezaminte istorice.
Sa incepem cu unul dintre primele simboluri ale localitatii: Catedrala St. Franciscus Xaver. Aceasta a fost construita in jurul secolului al XVII-lea si domina Piata Batory, masurand 50 de metri in inaltime. Tot pe lista obiectivelor religioase de exceptie intra Catedrala Ortodoxa si Biserica Sfintilor Boris si Gleb, considerata cel mai vechi monument in picioare (sec. XII) din oras, si unul dintre cele mai bune exemple de arhitectura ruteana.
Orasul Grodno dintotdeauna a fost cunoscut ca un tinut al tolerantei etnice si religioase. Cu secole in urma, in timpul domniei lui Vitaut, Grodno devenise deopotriva casa pentru tatari, evrei si prusaci. Prin urmare, nu este de mirare ca orasul gazduieste astazi 80 de nationalitati, si ca anual la inceputul lunii Iunie se serbeaza Republican Festival of National Cultures.
Grodno are privilegiul de a-si fi legat numele de cateva fortificatii ajunse pana in zilele noatre, precum Castelul Mir, Castelui Rosu si Castelul Novogrudok (in ruina). Castelul lui Batory este o fortificatie cu radacini in secolul al XI-lea, care a fost transformata mai tarziu in resedinta principala de catre Stefan Batory, pentru vastul imperiu condus in estul Europei.
Acest personaj pe care il amintesc si cartile romanesti de istorie, s-a nascut la Simleu Silvaniei in Transilvania, in anul 1533. A fost principe al Transilvaniei intre 1571-1575 si rege al Poloniei din 1575 pana la moartea sa in 1586.
Mergand mai departe, veti intalni Turnul Grodno TV, o structura pe care nu o puteti confunda cu nimic datorita inaltimii sale de 250 de metri. Grodno mai gazduieste singura gradina zoologica din Belarus, si este “resedinta” Parcului National Belavezhskaya Pushcha, aflat in patrimoniul mondial UNESCO.
Sursa foto: wikipedia.org
I. C.
editor artline.ro
