Ion Mincu s-a nascut pe 20 decembrie 1852 la Focsani. Arhitect, profesor si deputat roman.
Profesor la Scoala de Arhitectura din Bucuresti si intemeietor totodata al Scolii Nationale de Arhitectura.
A urmat studiile secundare la Liceul Unirea din Focsani ( 1863-1871), inscriindu-se apoi la Scoala Nationala de poduri si sosele din Bucuresti, obtinand diploma de inginer in 1875. In perioada 1877-1884 studiaza la Scola de Arte Frumoase din Paris, primind in 1883 premiul Societatii Centrale a arhitectilor francezi.
A incercat sa valorifice patrimoniul national, descoperind solutii stilistice si tehnice, preluindu-le intr-o sinteza originala, dorind astfel abordarea unui nou stil in arhitectura nationala, toate acestea prin manifestarea unei exemplare exigente fata de sine.
S-a indreptat spre arhitectura cu dorinta de a construi altceva decat lucrari ingineresti, fiind convins ca arhitectura poate servi idealului national, ca si pictura sau literatura.
 | Bufetul de la Sosea |
Cu o activitate de peste 30 de ani, a realizat nenumarate obiective de seama.
Printre edificiile ridicate de Ion Mincu se afla si un insemnat numar de locuinte, astazi cladiri emblematice pentru capitala si alte orase ale tarii.
In Bucuresti:
1889 - Casa Monteoru
1889 - Casa Vernescu ( restaurare )
1895 - Casa Robescu
1906 - Casa N. Patrascu
Locuinte realizate in Galati: 1897 - Casa Robescu.
Locuinte realizate in Sinaia: 1897 - Vila Robescu.
O serie de edificii monumentale: 1892 - Bufetul de la Sosea, Bucuresti.
1894 - Scoala centrala de fete din Bucuresti;
1904 - Palatul administrativ din Galati;
1916 - Palatul Bancii Comertului din Craiova.
A restaurat Biserica Stavropoleos in 1906 si a proiectat mobilierul pentru Palatul Justitiei din Bucuresti si pentru Catedrala din Constanta.
A participat la proiecte insemnate dintre care: Palatul Primariei din Bucuresti si Scoala de razboi din Bucuresti.
Intre 1903-1912 este presedintele Societatii Arhitectilor Romani.
Intre 1895-1899, Ion Mincu a fost deputat in Parlamentul Romaniei.
