In 1796, la Sliven, in Bulgaria, se naste Antonie Pantoleon-Petroveanu, poetul care devine cunoscut sub numele Anton Pann. Ramas orfan de tata, poetul paraseste inca din copilarie locurile natale. In timpul razboiului ruso-turc din anii 1806-1812, mama sa, Thomaida, impreuna cu cei trei fii, se stabileste in Chisinau. Aici, Anton Pann, la varsta de 10 ani, intra in corul bisericii, iar cei doi frati se inroleaza in armata rusa si mor in batalia de la Braila in 1809.
In 1812 Anton Pann se stabileste la Bucuresti cu mama sa, unde intra paraclisier la Biserica Olari si cantaret la biserica „Cu Sfinti” de pe Calea Mosilor. Timp de doi ani invata la scoala de psaltichie, infiintata in 1816 de Petru Efesiu, detinator si al unei tipografii, in care Anton Pann va lucra ca tipograf si pe care, mai tarziu, o va si conduce.
Intre anii 1826-1828 este profesor de muzica la o scoala a episcopiei din Ramnicu Valcea. Isi continua activitatea didactica si dupa ce revine in Bucuresti, fiind in acelasi timp si cantaret la diferite biserici.
In 1843, Anton Pann, devenind proprietar de tipografie, intensifica tiparirea de carti bisericesti si laice, inceputa inca inainte de anul 1830. Dintre lucrarile lui Anton Pann s-au tiparit mai intai cele de muzica ecleziastica. Pentru a-si umple timpul si pentru a-si castiga existenta a inceput sa adune, sa prelucreze si sa editeze cantece, carti populare, fabule, povestiri, snoave si proverbe. Scrierile lui Anton Pann au avut parte de aprecieri contradictorii, tocmai datorita caracterului cu totul deosebit al operei. Cu timpul, a ajuns sa treaca de la culegeri, versificari si prelucrari, la opera originale: Poezii deosebite sau cantece de lume (1831), Indreptatorul betivilor (1832).
In 1841 ii apare Fabule si istorioare (1841), volum care ii pune in valoare latura creativa. Din opera lui Anton Pann mai enumeram: Poezii populare si Calendare (1846), Dialog in trei limbi, ruseste, romaneste si turceste (1848), O sezatoare la tara sau Calatoria lui Mos Albu (1851), Nazdravaniile lui Nastratin Hogea (1853).
Anton Pann a fost cel care a pus pe muzica versurile poeziei Un rasunet (Desteapta-te, romane!), scrisa de brasoveanul Andrei Muresan in 1842. Aceasta melodie, care este o adaptare dupa melodia cantecului Din sanul maicii mele, a fost intonata pentru prima oara pe 29 iulie 1848, in parcul Zavoi din Ramnicu Valcea, in fata unei numeroase asistente, dupa ce s-a citit noua Constitutie, de un grup de tineri condus de Anton Pann. Cantecul a devenit dupa Revolutia din 1989 imnul national al Romaniei.
Anton Pann se stinge din viata pe 2 noiembrie 1854 si este inmormantat la Biserica Sfantul Stelian (Lucaci) din Bucuresti, din apropierea casei sale.
A.I.
Noiembrie 2016
