Scriitor, romancier si eseist roman, Anton Holban s-a nascut pe 10 februarie 1902 la Husi. Urmeaza cursurile scolii primare "Al.I.Cuza" din Falticeni, si cursurile Facultatii de Litere din Bucuresti, sectia limba si literatura franceza.
Anton Holban frecventeaza cenaclul lui Eugen Lovinescu, Sburatorul, unde citeste povestiri si fragmente din romane. In perioada 1928-1932 activeaza ca profesor de limba franceza la Liceul de Baieti "V. Alecsandri" din Galati, iar in 1934 este transferat la Seminarul Central din Bucuresti.
Scriitorul isi face debutul in anul 1928 in revista lui Liviu Rebreanu, "Miscarea literara", cu articole despre monumentele de arta romaneasca veche. "Romanul lui Mirel", primul roman al lui Holban apare la Editura "Ancora" in 1929. Un an mai traziu, pe scena Teatrului National din Bucuresti, are loc premiera piesei "Oameni feluriti", piesa ce obtine premiul "Al.Gh.Florescu" al Societatii Autorilor Dramatici.
Publica in 1931 romanul "O moarte care nu dovedeste nimic", urmat de alte doua: "Parada dascalilor" (1932) si
"Ioana" (1934). In revista "Romania literara" ii apare un studiu intitulat "Viata si moartea in opera D-nei Hortensia Papadat Bengescu".
Anton Holban a mai scris nuvele, incluse in volumul "Halucinatii" si eseuri, precum: Marcel Proust - cateva puncte de vedere, Contributii la specificul romanesc, Testament literar, Experienta si literatura, Racine-Proust, in marginea lui Huxley. Este ales membru activ al Societatii Scriitorilor Romani in 1935.
Anton Holban se stinge din viata pe 15 ianuarie 1937 la Bucuresti.
Sursa foto: Wikipedia
A.I.
editor artline.ro
