Ce aveti sa reprosati globalizarii?
Contrar unei idei impamintenite, globalizarea nu este o fatalitate. Este o constructie ideologica si politica. Cu alte cuvinte, originile sale se regasesc in decizii, mai ales in deciziile guvernamentale, cum ar fi cea a presedintelui american Richard Nixon de a pastra cursul flotant al dolarului in 1971 sau cea de a sustine transferurile de capital, in cadrul Uniunii Europene, in 1990. In ansamblu, globalizarea are drept efect direct crearea unei relatii de concurenta intre clasele muncitoare din intreaga lume, care se vad antrenate intr-o spirala descendenta, in care isi pierd drepturile sociale si politice.
Sinteti una dintre vocile nemultumite de actuala 'ordine mondiala'. Cum va imaginati o alta ordine mondiala satisfacatoare?
Exista mai multe solutii. Pe de o parte, constructia europeana ar putea servi drept pirghie pentru apararea drepturilor sociale si democratice. Or, acum ea face exact contrariul, strecurindu-se in mecanismul globalizarii liberale. Autori precum Corinne Gobin (Belgia) sau Yves Salesse (Franta) au facut propuneri in acest sens. Pe de alta parte, se pune problema rolului statului. In ultima perioada, s-a conturat tendinta de 'ingropare' a statului in beneficiul globalizarii. Dar exista o marja, care trebuie intretinuta intre cele doua extreme: intregul mondial si intregul national.
Sprijiniti ideea ca democratia este confiscata in tarile care totusi dispun de institutiile necesare: la ce mecanisme va referiti?
Convergenta ideologica a marilor partide politice, puterea impresionanta a lobby-urilor industriale, precum si conformismul din mass-media, toate aceste aspecte fac ca optiunile oferite cetatenilor sa se reduca in mod considerabil. Decizia de vot a oamenilor nu se mai bazeaza acum decit pe chestiuni auxiliare. Mai mult chiar, instantele de putere si de dezbatere colectiva, precum parlamentele, au pierdut teren si autoritate in favoarea guvernelor rupte de realitate si a administratiilor.
Ati salutat respingerea Tratatului Constitutional de catre electoratul francez: in ce conditii credeti ca francezii ar putea accepta o constitutie europeana?
Nu e sigur ca francezii vor o 'constitutie' propriu-zisa. De fapt, constitutia este expresia unui stat democratic. Ceea ce Uniunea Europeana nu este, la urma urmei: vorbim despre o organizatie internationala special creata, care sufera de ceea ce numim 'deficitul democratic'. In schimb, francezii nu s-ar fi opus atit de ferm unui nou tratat european, care sa fi clarificat functionarea institutiilor si care sa fi repus in discutie problema ideologiei economice liberale, coplesitoare, a tratatelor actuale.
Ipoteza dumneavoastra, cum ca Africa este cea care sprijina Occidentul, si nu viceversa, poate parea surprinzatoare: ce concluzii se pot deduce din analiza dumneavoastra care sa poata fi aplicate eventual pozitiei Romaniei in raport cu Uniunea Europeana?
Din pacate, nu cunosc atit de bine Romania pentru a va putea da un raspuns exact. Pot sa spun, pur si simplu, ca Africa (valorile cotidiene existente in Africa) ne aminteste neincetat de valorile umane intr-o lume din ce in ce mai violenta.
O voce impotriva globalizarii
Jurnalista la 'Le Monde diplomatique' - editia franceza, Anne-Cecile Robert este profesor asociat la Institutul de Studii Europene al Universitatii Paris VIII, specialista in probleme europene, drepturi cetatenesti si democratie, si vine in Romania pentru a participa la doua dezbateri pe tema 'Parlamentul Romaniei - legatura dintre cetateni si Parlamentul European? Oportunitatile si restrictiile oferite de Parlamentul European cetatenilor'. Prima dezbatere va avea loc luni, 16 aprilie, intre orele 11.00-13.00, la Camera Deputatilor, Sala Drepturilor Omului, iar cea de a doua se va desfasura marti, la ora 10.00, in Amfiteatrul 'Balcescu' de la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti.
Alexandre Spahiu
