Chiar daca din punct de vedere administrativ corespunde statului modern turc, orasul stravechi Ani a fost odinioara capitala politica si culturala a Armeniei. Unii il numesc orasul celor 1001 biserici iar altii orasul portilor fortificate, insa de peste 300 de ani nimeni i s-a mai adresat cu acasa.
In ciuda navalirilor mongole si a cutremurelor devastatoare o buna parte din zidurile imense de aparare, o cetate, o catedrala si sase biserici au ramas bine conservate. Abundenta elementelor crestine in timpul Dinastiei Bagratid (secolele IX-XII), reflectata prin numeroase biserici si monumente religioase, a transformat asezarea intr-un centru religios asiatic de mare importanta.
Orasul a fost treptat imbogatit cu zeci de edificii religioase, biserici, capele, manastiri dar si cu palate, bai, hanuri si chiar un sistem de canalizare.
Pietrele mute sunt pline de simboluri si semnificatii constituind adevarate crampeie de istoriei. Frumusetea "amara" a orasului Ani se dezvaluie treptat, dar mai ales cand pasim in spatiu sacru al bisericilor. In frescele roase de timp se disting pe alocuri scene biblice si chipurile palide ale unor sfinti.
Asadar, cine isi poate imagina, la vederea unor simple ruine, ca in urma cu un mileniu orasul Ani rivaliza cu Constantinopol, Bagdad sau Cairo, si ca strazile sale erau insufletite de circa 200.000 locuitori?
Unul dintre edificiile emblematice a fost Catedrala pana in moment desfiintarii orasului. Lacasul de cult a fost finalizat in 1010 fiind considerat pe tot parcursul existentei sale o minune a arhitecturii. Bizare sunt elementele gotice, printre care se numara si arcul frant, despre care se spune ca ar fi patruns in Europa occidentala cel putin un secol mai tarziu. Alaturi de elementele traditionale isi fac simtita prezenta si cateva de tip balcanic, fapt care denota complexitatea evenimentelor istorice in regiune.
Sursa foto 1, 2
