Sunt doar cateva dintre "lectiile" pe care Andre Kertesz (1894 - 1985), unul dintre marii maestri ai artei fotografice - si nu putini sunt cei care il considera astazi cel mai important reprezentant al acestei arte - chiar daca acesta se prezenta adesea cu modestie ca un "amator", si spre sfarsitul vietii considera ca lucrarile sale nu sunt atat de apreciate si cunoscute pe cat ar fi meritat. Si nici relatiile dintre el si alti fotografi, in ciuda influentei pe care o avea, nu au fost prea apropiate.
Nascut la Budapesta, intr-o familie cu origini evreiesti, viitorul fotograf ar fi trebuit sa devina un alt broker, poate unul de succes, insa pentru tanarul Kertesz tot ce conta era fotografia, dupa ce descoperise primele reviste ilustrate. Isi va cumpara cel dintai aparat inca din 1912 si lucreaza enorm, fotografiind orice, mereu, zi dupa zi, investindu-si tot timpul si toti banii, multi sau putini, in acest nou hobby ce ameninta sa devina marea pasiune. Probabil ca a realizat prima fotografie profesionista in acel an - se pastreaza un cliseu de atunci - dar sigur avea sa debuteze cinci ani mai tarziu in paginile unei reviste maghiare populare atunci, Erdekes Ujsag. Un autodidact, dar unul matur, sigur pe sine, care nu se temea sa experimenteze si sa incerce mereu ceva nou. Un pionier si un viitor maestru, Andre Kertesz inventa si gandea concepte, elemente, detalii care vor fi preluate din mers de noile generatii.
Dupa succesul inregistrat in tara natala, unde incepe sa fie tot mai cunoscut, si experienta de front (dublata de cea de fotograf de campanie, mai mult sau mai putin oficial), si o perioada de experimente cand lucreaza din nou ca broker, ca... apicultor si chiar in agricultura, va alege exilul la Paris in 1925, unde lucreaza pentru mai multe publicatii si nu doar din Hexagon, dar si din Italia, Germania, Marea Britanie.
Este primul fotograf ce deschide o expozitie personala in 1927, intr-o vreme in care erau destui cei care nu priveau fotografia ca pe o arta, este apropiat de dadaisti, incepe sa vanda fotografii colectionarilor pentru preturi deloc neglijabile, si deja se vorbeste printre cunoscatori despre acel fotograf maghiar, tanar si surprinzator de inovativ, care ar putea fi o buna investitie in viitor. Dupa succesul proiectului Distorsion (un ciclu cu aproximativ 200 de nuduri) si primul sau volum de fotografii, Enfants, aparut in 1933, pe masura ce amenintarea nazista era in crestere, artistul revine pentru scurta vreme in Ungaria, alegand intr-un final emigrarea in America, la New York.
Se va adapta greu, desi renumele il ajuta sa primeasca numeroase comenzi de la reviste prestigioase. America nu este pe gustul lui Andre Kertesz, care pastreaza nostalgia Parisului unde isi doreste sa revina, si in ciuda faimei de care se bucura, de succesul comercial si critic, de noi si noi fotografi care ii recunosc influenta, este in buna masura nefericit.
La Fourchette (1928)
Lucreaza mult, incercand sa recupereze si sa publice atat cliseele realizate in Franta cat si noi compozitii fotografice inspirate de lumea americana, are cateva expozitii (putine pentru ce spera) si publica mai multe volume de imagini, si ii sunt decernate numeroase premii si distinctii. In egala masura, in ciuda recunoasterii, pana la sfarsit sustine nu doar ca nu are apropiati sau prieteni printre artistii fotografi, chiar daca destui dintre acestia ii erau tributari stilistic si tematic, dar ca opera sa nu este cunoscuta si apreciata asa cum ar merita. Se vor descoperi in arhivele personale peste 100 000 de negative, si o mare parte dintre acestea nu au mai fost developate.
Cu toata tristetea care i-a umbrit perioada americana si pe cea, cum o numeau criticii, internationala, nimeni nu ar fi putut sa il elimine pe Andre Kertesz din istoria artei fotografice mondiale, ca unul dintre primii maestri, inventatori si una dintre vocile care, se poate spune, au trasat liniile esentiale ale acestui domeniu. Sau, dupa cum spunea Andre Kertesz insusi, important este sa fii satisfacut de creatia ta. Acea fotografie perfecta, pe care toti o vor admira si pe care tu o vezi ca desavarsita.
Foto: phaidon.com, vmfa.museum, wikipedia.org, atgetphotography.com
