Ana Blandiana si Dan C. Mihailescu, despre condamnarea comunismului

"Barzi oficiali ai ceausismului" sunt numiti Adrian Paunescu si Corneliu Vadim Tudor in raportul Tismaneanu, unde este consacrat un intreg capitol culturii sub comunism. Pe langa numele celor care au contribuit la sustinerea protocronismului (de la Ion Dodu Balan, in prezent profesor la Universitatea "Spiru Haret", la Dinu Sararu, pana nu demult director al Teatrului National din Bucuresti), in raportul Tismaneanu se vorbeste si despre celebra publicatie "Saptamana", "principala tribuna de manifestare a pseudonationalismului manipulator al perioadei ceausismului tarziu". Scriitoarea Ana Blandiana, presedinte al Fundatiei Academia Civica, considera ca reactiile care au insotit discursul presedintelui Traian Basescu in Parlament sunt simptomatice pentru cei care "se simt amenintati in insasi existenta lor. Si ceea ce a aparut in presa dupa acest incident ma face sa cred ca toti au simtit la fel: zvarcolirea celor care se simt amenintati". Din punctul de vedere al scriitoarei, importanta practica a condamnarii comunismului ar trebui sa fie direct proportionala cu spaima acestora, care se simt amenintati. "Numai in masura in care recomandarile de la sfarsitul raportului devin din idei, fapte vom putea vorbi despre transformarea societatii romanesti". Scriitoarea crede ca, daca macar una dintre aceste recomadari ar deveni realitate, aceea prin care elevii ar trebui sa invete la scoala despre crimele comunismului, tot ar fi un pas important, pentru ca asa, prin copii, s-ar asigura "accesul parintilor la adevar". Despre capitolul referitor la cultura din raportul Tismaneanu (Capitolul III, Societate, Economie, Cultura), Ana Blandiana subliniaza ca vorbeste nu atat in calitate de scriitor, cat in calitate de om care s-a implicat in organizarea unei sali dedicate represiunii culturii scrise la Sighet. "Tot ce exista in raport referitor la cultura este adevarat. Dar as fi vrut sa fie pus un mai mare accent pe represiune, nu doar pe pervertire". Ana Blandiana considera ca au fost atat de multi scriitori si artisti detinuti in inchisorile comuniste, incat ar fi fost necesar

ca in raport sa se insiste ceva mai mult asupra detinutilor. Cat despre prezenta in raport a fostilor barzi, activi inca astazi in spatiul public, Ana Blandiana crede ca, desi acestia fascineaza tocmai prin faptul ca au ramas si continua sa fie activi, "ei nu sunt nici pe departe cei mai importanti". Criticul literar Dan C. Mihailescu spune: "Nu am citit inca raportul, dar din ce am vazut aseara, la televizor, am inteles ca lumea era suparata ca s-a exagerat rolul negativ al culturii si l-am auzit pe George Pruteanu spunand ca nu cultura a facut parte din aparatul de propaganda. Ceea ce e o aberatie. Sigur, nu oamenii de cultura, cu literatii au facut ce a facut Leonte Rautu, dar ca si literatura, cultura s-au lasat remorcate, mai cu voie, mai fara voie, in carul propagandei, asta nu se poate nega". In ceea ce priveste numele care apar in raport, Dan C. Mihailescu spune ca ar fi evitat nominalizarea. "Intr-un document oficial, care isi propune sa faca un arc de bolta pe patru decenii, e foarte greu sa cuantifici, sa faci o scanare. O ierarhizare a vinovatiei se poate face numai in studii de specialitate. Si in partea buna, sincronista-liberalista, exista la fel de multi politruci cum au fost aici. De exemplu, recent aparutul "Jurnal" al lui George Macovescu, care a fost exact antipodul partidei Eugen Barbu - Paul Anghel-Lancranjan. Ei, bine, Macovescu a fost un politruc asa cum a fost si Paunescu. Faptul ca am avut securisti-de-bine si securisti-de-rau, securisti progresisti si securisti reactionari nu-i face mai putin securisti pe progresisti. Meciul Romaniei de 15 ani este intre pacepism si plesitism. Dar faptul ca Pacepa a plecat in America si a lucrat de partea buna a baricadei, in timp ce Plesita a ramas cu reactiunea de aici, nu mi-l face pe Pacepa mai frecventabil si mai ingurgitabil", incheie Dan C. Mihailescu.

Elena Vladareanu