Si daca (in buna masura datorita ecranizarii trilogiei lui Tolkien) ne imaginam elfii ca fapturi delicate, traind in paduri, intelepte si mai mereu de o gratioasa frumusete, dar in mitologia scandinava lucrurile sunt mai complicate de atat. Iar o mai buna traducere pentru noi ar fi “spiridusi”, un soi de oameni micuti, ce pot fi rautaciosi daca sunt suparati sau atacati in vreun fel, uneori dispusi sa ii ajute pe oamenii buni, adesea pazitori ai unor secrete sau comori. Sunt numiti adseea Huldufolk, oamenii ascunsi (pentru ca este riscant sa le spui pe nume) si trebuie sa ii respecti, dar se povesteste ca odinioara ca oamenii si aceste fapturi ascunse se puteau vedea si chiar traiau in buna vecinatate, pana cand lucrurile s-au schimbat. In rau. Dar alti specialisti in miturile scandinave spun ca aceste fiinte sunt de fapt diferite de elfi, care ar fi de vreo 13 semintii sau clanuri, mult mai rautaciosi si gata sa faca rau. Orice versiune ai accepta este bine sa construiesti in gradina ta sau pe marginea drumului macar o astfel de casuta, o alfhol, pentru ca atunci cand un spiridus (sau elf) accepta sa stea acolo iti va aduce noroc, animalele vor fi mai sanatoase, recoltele tale mai bogate, iar bolile si nefericirea nu iti vor trece pragul. Sau daca nu poti sa instalezi o astfel de casa atunci alege o piatra frumoasa si picteaza pe ea intrarea intr-o locuinta, pentru ca povestile spun ca si stancile sau pietrele mai mici pot fi locuite de elfi.
Superstitie sau pur si simplu element decorativ specific, astfel de case micute sunt des intalnite, una mai frumoasa ca alta, pictate cu migala in culori vii si vesele, si nu sunt singurele obiceiuri legate de prezenta in viata de zi cu zi a misterioaselor fiinte. Nu trebuie sa le chemi, pentru ca s-ar putea sa te necajeasca sau sa iti strice lucruri din casa doar ca sa se distreze. Nu le plac electricitatea, locurile aglomerate, bisericile sau masinile. Mici sau mari, oricum ar fi, sunt basme care spun ca in lumea lor au si ei case, ferme, cresc animale si cultiva grane, fructe si legume, construiesc, calatoresc si chiar merg la biserica lor. Este bine ca de sarbatori precum Anul Nou sa lasi pe prag sau pe pervaz ceva bun de mancare si pentru elfi si invitatii lor. Sunt si cei care povestesc foarte serios ca sunt prieteni cu anumiti asemenea spiridusi, care le-au povestit multe despre lumea lor si care cred ca tot ce isi doresc este sa fie lasati sa traiasca linistiti.
Mituri sau nu, exista si o scoala pe acest subiect deschisa de peste trei decenii in Reykjavik, la prima vedere un centru de studii asupra folclorului scandinav, unde puteti afla aproape totul nu doar despre elfi, dar si despre pitici, gnomi, zane, troli, spirite ale aerului, apei, muntilor, de la felul in care arata si in ce basme apar la obiceiurile de zi cu zi. Doar ca in afara unui program ce pare mai curand adaptat unui master in imaginarul colectiv puteti intalni oameni care sustin ca au intalnit adesea astfel de creaturi, puteti face excursii in locuri unde se intalnesc elfii si puteti sa va cumparati carti si ghiduri despre fapturile din mitologia scandinava. Iar scoala nu a dus niciodata lipsa de cursanti, desi este greu de spus cati dintre ei au ajuns chiar sa creada in existenta elfilor.
De fapt asa cum si-au dat seama multi dintre cei care au ales Islanda pentru o vizita sau pentru a trai acolo este mai putin important daca tu crezi cu adevarat in elfi, pitici sau spiridusi. O alfhol este frumoasa indiferent de locul unde este asezata, si daca tot ai construit-o sau cumparat-o pe prima de ce sa te opresti aici? Culori vii, povesti frumoase si o gradina sau o strada mai atragatoare, iar in plus un pic mai mult noroc zi de zi.
Foto: viajohoy.com, icelandairhotels.com
