 | Amintirile nu au fost destinate publicrii. Ele "nu sunt aternute pe hrtie dect pentru mine", spunea Tocqueville, care i descria apoi scrierea ca pe "o oglind n care m voi uita cu plcere la contemporanii mei i la mine. Nici mcar cei mai buni prieteni ai mei nu vor ti de ea, pentru c vreau s-mi pstrez libertatea de a-i zugrvi, i pe ei, i pe mine, fr a flata pe cineva". |
Portretele impresioneaz pentru c personajele sunt creionate cu sigurana de sine a unui mare scriitor, aa cum se ntmpl n cazul lui Lamennais, om al contrastelor stridente: "Dei purta ciorapi albi, vest galben, cravat pestri i redingot verde, Lamennais rmsese preot prin firea sa i chiar prin nfiarea sa. El nainta cu pai mici, grbii i discrei, fr a ntoarce capul i fr a privi pe cineva, i se strecura astfel n mulime cu un aer nendemnatic i modest, ca i cum ar fi ieit dintr-o sacristie, i cu un orgoliu att de mare c ai fi zis c i clca n picioare pe regi i i ine piept lui Dumnezeu." Tocqueville era, se vede cu uurin, necrutor.
Cristian Preda
Alexis de Tocqueville, Amintiri, Editura Nemira, Colectia Idei politice fundamentale, Bucuresti, 2007
