Unul dintre reprezentantii de marca ai literaturii israeliene contemporane este Aharon Appelfeld, nascut pe 16 februarie 1932 la Cernauti. Tineretea i-a fost marcata de evenimentele dramatice din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. A cunoscut lagarele de munca din Transnistria, de unde a reusit sa evadeze la varsta de opt ani. In 1944 s-a alaturat Armatei Rosii, urmand ca dupa doi ani sa ajunga in Palestina. Aici urmeaza studii la Universitatea Ebraica din Ierusalim, iar dupa absolvire activeaza ca profesor de literatura ebraica la Universitatea Ben-Gurion.
Aharon Appelfeld isi face debutul in literatura la sfarsitul anilor ’50, publicand in ebraica. Prima sa carte, Fum, a fost publicata in 1962 si a primit atat laude cat si recenzii negative. Au urmat scrieri care au devenit cunoscute in toata lumea, fiid traduse in peste treizeci de limbi, si care l-au facut pe Aharon Appelfeld sa fie unul dintre cei mai cunoscuti si apreciati prozatori israelieni ai momentului.
Printre cele mai cunoscute opera ale scriitorului se numara: Badenheim 1939 (1979), Pentru toate pacatele (2000), Caterina (1989), Povestea unei vieti (1999) si Pe neasteptate, dragoste. Romanul Povestea unei vieti este un volum autobiografic ce descrie experientele traite de scriitor de-a lungul a aproape opt decenii, anii dinainte de razboi, deportarea, evadarea din lagar, lupta pentru supravietuire in padurile Transnistriei, viata din tabara de refugiati din Italia, emigrarea in Palestina, anii de armata si cei de studii si descoperirea vocatiei de scriitor.
Romanul i-a adus lui Aharon Appelfeld in 2004 premiul francez Medicis pentru literatura la categoria "cel mai bun scriitor strain". Scriitorul a mai fost distins in 1983 cu Premiul Israel pentru literatura, iar in 2005, cu Premiul Nelly-Sachs pentru intreaga opera literara.
26 August 2013
A.I.
editor artline.ro
