Opt categorii de greseli Cele mai grave erori de limba descoperite de lingvisti au fost ierarhizate in opt categorii. Monitorizarea s-a desfasurat in perioada 15 octombrie-25 noiembrie, pe 6 posturi de radio si 12 posturi de televiziune. "Unele greseli s-au raspandit atat de tare ca nici nu mai sunt percepute de publicul larg. De exemplu, forma gresita «ca si» este tot mai frecventa. De asemenea, dezacordurile – de genul «doisprezece mii», formele colocviale – «a se rade», «a se risca», sau cuvintele vulgare apar tot mai des", a precizat Rodica Zafiu, unul dintre coordonatorii raportului. Monitorizarea a descoperit neglijente in redactarea titrarilor si crawl-urilor: cuvinte fara diacritice, greseli de ortografie, virgula intre subiect si predicat. "Au fost inregistrate erori de pronuntie destul de raspandite in limbajul popular: «statul de plata, servici, vereghete». Erori gramaticale descalificante cultural, dezacorduri intre subiect si predicat («Harghita si Covasna s-a situat printre…»), folosirea abuziva sau eronata a pronumelui «care» sunt alte greseli sesizate. Au fost inregistrate cuvinte si expresii marcat vulgare: «o curvistina mica, pusa pe interes» (Prima TV), «vreun pulifrici de-asta» (Antena 1). "Am atras atentia asupra greselilor care se repeta constant, nu a celor trecatoare sau nerelevante", a apreciat Rodica Zafiu. De remarcat ca una dintre televiziunile unde s-au identificat greseli de limba a fost chiar TVR Cultural, un post considerat elitist. "Politia limbii", inutila Raportarile privind deteriorarea limbii romane vorbite la televizor si radio nu sunt o noutate pentru CNA. De asemenea, nici intentia de a-i sanctiona pe cei care fac greseli de gramatica. In 2003, institutia a descoperit, in urma unor monitorizari asemanatoare, ca "televiziunile cultiva ignoranta publicului, flatandu-l cu exprimari sau greseli incetatenite in limbajul curent".
Atunci specialistii consultati de CNA au stabilit ca "cele mai multe abateri sunt de dictie, ortoepie, ortografie (37%), distorsiunile in sfera vocabularului (27%), necunoasterea sensurilor unor cuvinte, exprimarile pleonastice, barbarismele, cliseele verbale. Erorile de topica, sintaxa, frazeologie au ponderea de aproape un sfert din greselile observate (22%)". "Cele mai putine greseli sunt cele de morfologie (14%)", se afirma in raportul din 2003. CNA intentiona, de asemenea, sa infiinteze o asa-zisa "politie a limbii", care sa vaneze si sa sanctioneze greselile de gramatica din audiovizual. La acea vreme, lingvistii isi exprimau insa indoiala ca impunerea cu forta a unor reguli si sanctiuni va avea vreun efect asupra felului in care se vorbeste la televizor si la radio. Problema vine mai degraba din nivelul tot mai scazut al pregatirii scolare a jurnalistilor, decat din lipsa sau prezenta unor reglementari restrictive – afirmau acestia.