Dupa Gilbert Highet, "kitsch" vine de la verbul rusesc "kicitia", care inseamna "a fi arogant, a-si da aere". Concluzia ar fi ca sensul cuvantului "kitsch" e acela de "parada vulgara" si ca el "se aplica oricarui lucru facut cu foarte mult efort si care este intru totul hidos."
"Kitschul este un act artistic esuat, cazut in prost-gust sau derizoriu. Pentru a fi cu adevarat vorba de kitsch, e obligatorie intentia estetica. Un scaunel facut dintr-o scandura si patru leaturi poate fi doar banal sau urat. Daca, insa, e si "pictat" cu naiade, zane, munti si norisori, abia atunci e kitsch", considera prof. George Pruteanu.
Kitschul ar insemna experienta de imprumut si senzatii contrafacute. Conceptul de kitsch se leaga in mod limpede de imitatie, contrafacere, falsitate si de asa-zisa estetica a amagirii si a autoamagirii. Cu alte cuvinte, kitschul poate fi definit drept o forma estetica de a minti.
DOAR O VORBA SA-TI MAI CANT. "Elementele kitsch se regasesc si in limbaj; ele provin fie din sfera snobismului, fie din cea a "dragalasului", a afectarii "finute", fie din cea a grandilocventei, a bombasticismului. Cand cutare vedeta de muzica striga spre o sala intreaga "Va iubesc!", suntem in plin kitsch. Limbajul excesiv impanat cu anglicisme care au corespondent romanesc duce la kitsch. Discutii televizate pretins savante despre moda si haine luneca adesea in kitsch, din cauza lipsei de fond, de competenta, de criterii", e de parere Pruteanu.
Altii sustin ca termenul "kitsch" vine de la verbul german "kitschen" care are sensul de "a aduna mizeria de pe strada". Altfel spus, kitsch inseamna toate acele obiecte ieftine, vulgare, sentimentale, de duzina, lipsite de gust, simpatice, adorabile, in mijlocul carora ii place sa traiasca marii majoritati a oamenilor, pentru ca ele ofera un soi de "securitate dulceaga". "Multe emisiuni de divertisment trec masiv prin kitsch, dar trebuie spus ca, efectiv, il depasesc in rau, adica ajung in zona grosolaniei, a trivialitatii. Promoveaza acest tip de discurs cei care cred ca umor si buna-dispozitie inseamna doar agitatie, racnete, poponeturi si decolteuri pana la ombilic. Cand comicul se bazeaza pe strambatura si prosteala, cand gagul degenereaza in circaraie, avem de-a face cu kitschul agresiv, nociv. Unele formate tv sunt de un kitsch insuportabil, de pilda asa-zisele show-reality, in care nu auzi macar o vorba inteligenta si nu vezi decat shopping si fataiala. Altele amesteca mahalagescul cu kitschul, cum ar fi o emisiune cu niste aratari in uniforma", crede Pruteanu.
"Kitschul e caracterizat prin sentimentalism ieftin, pretiozitate, prost-gust, superficialitate, lipsa de substanta, dar e definit si ca produs special conceput pentru a fi popular, comercial. In masura in care tabloidele intrunesc aceste calitati, putem vorbi despre kitsch ca despre o marca a tabloidului", opineaza asist. univ. Alex Ulmanu, sustinatorul unui curs de jurnalism on-line, Facultatea de Jurnalism, Univ. Bucuresti.
KITSCH LIVRESC. Ieftin sau scump, kitschul este un stil de viata si anume stilul de viata al burgheziei sau al clasei de mijloc. Acesta ii poate atrage deopotriva pe membrii claselor de sus si de jos si, de fapt, poate deveni stilul ideal de viata al intregii societati, se pare cu atat mai mult atunci cand societatea devine din ce in ce mai abundenta si cand tot mai multi oameni au din ce in ce mai mult timp liber.
"Un personaj al unui roman de Breban (Bunavestire), Grobei, poate fi numit un om-kitsch. Micul ecran ne serveste cotidian figuri kitsch. Omul-kitsch e un avorton bovaric, un fel de ne-ispravit (la propriu!): el vrea sa "faca frumos" si-i iese miorlait, vrea sa fie subtil si cade-n penibil, incearca sa se bata pe burta cu transcendenta si ajunge la paranoia", spune George Pruteanu. Descoperirea psihologica pe care se bazeaza kitschul este faptul ca aproape orice este legat in mod direct sau indirect de cultura artistica poate fi transformat intr-un obiect destinat consumului imediat, ca orice marfa obisnuita.
"In literatura, kitschul nu e nivelul cel mai rau. Kitschul adevarat e "dragalas", "roz", "dulceag", e "liru-liru", e gales si idilic etc., dar nu e nici porcos, nici cinic. Dimpotriva: la acest nivel, adevarul triumfa intotdeauna, dragostea invinge, cei rai o patesc, cei buni sunt rasplatiti s.a.m.d. Adesea, telenovelele au puternice inflexiuni kitsch.
PUBLICITAR. "Unele spoturi publicitare mi se par vulgar-brutale (mi-l amintesc pe cel cu juna care spargea o statuie pentru ca nu capata ciocolata) sau bizar-absurde (de te-ntrebi ce are surubelnita cu prefectura), iar cateva, chiar contra-productive, in sensul ca sunt atat de dezagreabile, incat iti provoaca o antipatie pentru produsul respectiv. Kitsch tipic, in reclame, e tonul superlativ (cel mai!, singurul!, unicul!) si tentativa de a instala ideea ca iti poti procura fericire prin obiecte", adauga Pruteanu.
MODE DIGITALE Si site-urile ziarelor centrale romanesti au facut cunostinta cu kitschul. "In general, site-urile romanesti pacatuiesc printr-o prea mare incarcare grafica. Multe culori, diverse elemente care incarca pagina, uneori inutil, tot felul de solutii ieftine si spectaculoase pentru unii, gen animatii, text care curge, care bipaie s.a. Problema cu astfel de elemente este ca ele distrag atentia de la continut. "Ultimul trend in materie de presa on-line e interfata simpla. Culorile trebuie sa fie armonioase si nu stridente. Iar culoarea de baza este albul. Toate site-urile serioase de stiri dau stirile pe fond alb.
Site-urile de stiri ale televiziunilor sunt ceva mai colorate, mai agresive, dar, totusi, stirile tot pe fond alb sunt scrise e o regula de lizibilitate. In ultimii ani, site-urile mari de stiri din lume s-au schimbat pentru a se adapta nevoilor utilizatorilor si progreselor tehnice. Un alt trend este adoptarea modelelor de tip web 2.0, adica o implicare cat mai mare a utilizatorului. Asta inseamna bloguri, tot felul de elemente interactive. latimes.com, de exemplu, site-ul ziarului Los Angeles Times, a lansat recent un serviciu care permite utilizatorilor sa publice fotografii pe site", spune Alex Ulmanu. KITSCHUL ON-LINE "Internetul e o lume virtuala care o reflecta pe cea reala. Si care este populata de oameni reali, chiar daca uneori ei isi asuma alte identitati. Pe de alta parte, internetul, tocmai din cauza ca permite asumarea unui alter ego (sau a mai multora), incurajeaza subproductia. Oricine poate publica orice pe internet, oricine se poate intitula jurnalist, de exemplu. Controlul asupra informatiei este minim, posibilitatile de diseminare sunt imense. Asa se face ca exista, de pilda, pseudo-jurnalisti care dau informatii false, scriu nostrii cu doi de i, confunda sapoul cu supratitlul si se cred mari vedete, pentru ca l-au injurat pe Mandruta, iar Mandruta le-a raspuns. Si toate acestea la adapostul unui pseudonim. Asemenea personalitati ale webului, inrudite cu personajele care fac comentarii stupide, agramate si agresive pe forumurile marilor ziare, pot fi considerate kitsch. Ceea ce nu inseamna ca internetul nu ramane un instrument extraordinar de difuzare si colectare a informatei. Pe net, insa, intre calitate si deseu, intre bun-gust si kitsch nu exista, uneori, decat un clic de mouse. Asa cum, in viata reala, intre aceste lucruri nu exista, uneori, decat un pas", e de parere Alex Ulmanu.
DESEU ON-LINE
"Personalitati ale webului, inrudite cu personajele care fac comentarii stupide, agramate si agresive pe forumurile marilor ziare, pot fi considerate kitsch. Pe net, intre bun gust si kitsch nu exista, uneori, decat un clic de mouse."
TABLOID
"Kitschul e caracterizat prin sentimentalism ieftin, pretiozitate, prost-gust, superficialitate, dar e definit si ca produs special conceput pentru a fi comercial. Daca tabloidele intrunesc aceste calitati, putem vorbi despre kitsch ca despre o marca a tabloidului".
Alex Ulmanu
asist. univ. PROFIL
"Micul ecran ne serveste cotidian figuri kitsch. Omul-kitsch e un avorton bovaric, un fel de ne-ispravit: el vrea sa faca frumos si-i iese miorlait, vrea sa fie subtil si cade-n penibil".
VORBA DULCE...
"Elementele kitsch se regasite in limbaj provin fie din sfera snobismului, fie din cea a dragalasului, fie din cea a grandilocventei, a bombasticismului. Limbajul excesiv impanat cu anglicismele care au corespondent romanesc duce la kitsch"
George Pruteanu prof.
de Laura Toma
