Nici nu-ti vine sa crezi ca asemenea oameni mai si mor, pentru ca ei sunt facuti, cum spune Shakespeare, din faptura viselor. Dar pentru ca toti oamenii sunt muritori, un om ca Adrian Pintea nu putea muri decat tanar. Probabil ca oricand ar fi murit, ar fi fost tot tanar. I-a fost dor lui Dumnezeu de el.
Lavinia, fiinta fabuloasa, nimeni si nimic nu te poate consola. Doar bogatia de a pastra in tine viata voastra impreuna, unica, irepetabila. Tu nu poti decat sa te rogi pentru viata lui fara sfarsit si sa-ti apara cat mai des in vis. Cu timpul, n-ai sa mai plangi cand te trezesti. Ai sa inveti sa astepti sa va revedeti.
Noua ne ramane bogatia filmelor lui, a scrisului lui, a nobletii lui naturale. Un cal de rasa, un poet cu sange albastru. Un dar pentru noi, neconditionat. Bun si bland. Pe cat de tonic, pe atat de melancolic. Artist. Om total, plin de toata bucuria si tristetea vietii. Un om. Un domn. O cruce.
Roxana Iordache
