Din cate stiu, la sfarsitul ultimei editii a Festivalului Enescu ati declarat ca va veti retrage si nu va veti mai implica in viitoarea editie. Ce v-a facut sa va schimbati hotararea si sa redeveniti presedintele Festivalului George Enescu, editia 2007? - Insistentele ministrului Iorgulescu si rugamintea lui Mihai Constantinescu, director ARTERXIM. El deja a pregatit in linii mari programul pentru editia din 2007. Dar e vorba si de doua conditii despre care in sinea mea am sperat ca nu vor fi respectate. - De necrezut, dar spuneti-mi care sunt aceste conditii ? - Prima poate sa para neobisnuita la noi, dar este respectata in toata lumea civilizata. Am spus, asadar, ca daca voi primi sa fiu presedinte de onoare in 2007, atunci se cuvine sa girez festivalul si in 2009. E vorba pana la urma de o continuitate si, logic, de normalitate ca peste tot in Europa. La noi, insa, poti avea surprize neplacute. - Totusi, din cate stiu, festivalul Enescu a fost respectat mai de toate administratiile. Nu-mi amintesc sa fi venit la conducerea tarii un guvern care sa-l fi desfiintat. - Nu e vorba de desfiintare, ceea ce evident ar fi o gafa oribila, ci de faptul de a nu aloca un buget decent. Daca vine un alt guvern, cu alte prioritati, care vede lucrurile intr-un mod ce nu corespunde intereselor reale ale festivalului? Mi s-a spus lucrul acesta si am facut eforturi ca sa inteleg. Nu poti sa garantezi acum pentru ce va face cel de dupa tine. Dar, asa cum se stie, dincolo de diferente si dispute politice exista un anumit cadru juridic, de legalitate, care presupune tocmai respectarea unor obligatii ce nu tin de un partid sau de altul, ci de interesul national. - A doua conditie? - A doua se refera la acustica Salii Palatului. Am luat legatura cu mai multi factori si mi s-a spus ferm ca intr-un an, pana cand va incepe festivalul, acustica va fi remediata si se va situa la un nivel, hai sa nu zic exceptional, dar macar multumitor, care sa corespunda exigentelor unui festival de anvergura. - Chiar credeti ca intr-un an se poate face ceea ce nu s-a facut in ani si ani? - Mihai Constantinescu este aici de fata si poate confirma.
Sunt fonduri pentru o asemenea refacere majora. De altminteri, acest lucru l-am si discutat cu presedintele Basescu, care a inteles ca asa nu se mai poate si ca acustica din prezent a Salii Palatului este mizerabila. Cand am avut prilejul sa fiu alaturi de domnia sa la un concert a inteles cum stau lucrurile. Nu se aude nimic sau se aude prea tare, in orice caz linia muzicala este viciata profund. Spectatorul este primul pagubas, iar in fata strainilor ne facem de ras. Pana si un amator isi da seama ce proasta este acum acustica Salii Palatului. - Daca pana in 2007 refacerea nu va fi gata, veti avea taria ca in ceasul al 12-lea sa refuzati calitatea de presedinte de onoare al festivalului? - Bineinteles. Daca fata de prima conditie, sa zicem, avand in vedere caracterul ei special, pot fi ingaduitor, fata de a doua nu admit nici o concesie. Acesta nu e hatarul meu, ci e spre binele tuturor. De fapt, am si vorbit cu cel mai bun acustician din Europa, care a pus de curand la punct sala de concerte din Salzburg, il cheama Muller, va veni la Bucuresti si va analiza situatia. - Veti face un test al salii inainte de festival ? - Nu eu, dar daca lucrurile vor fi respectate si acest mare specialist va fi ascultat, asa cum trebuie ascultat si profesorul arhitect Belea cu care am si avut o intalnire, atunci nu vad ce impediment s-ar mai putea ivi. De fapt, problema Salii Palatului este ceva mai complicata. Pana acum Sala nu a apartinut Ministerului Culturii, ci RAPPS. De aceea, in acest spatiu nu erau organizate numai concerte de calitate, axate pe repertoriul muzicii simfonice, ci mai erau, cum sa le numesc, tot felul de infiltrari. Au avut astfel loc de-a lungul timpului concerte de muzica rock, pop, manele, care au afectat structura acustica a salii. Trebuie sa stiti ca intr-o sala de concerte nu poti canta orice. La ora actuala Sala Palatului este mai proasta decat pe vremea lui Ceausescu. S-a degradat continuu. Cand a fost data in folosinta prin anii '60 era o reusita si nici din punct de vedere arhitectural nu era un esec. La urma urmei, corespundea cerintelor estetice ale acelui timp care incepuse sa modeleze Bucurestiul intr-o anumita directie, cu excesele la care s-a ajuns in anii '80. De asemenea, tot ce e acolo ar trebui transformat intr-un centru muzical. Ar trebui ca Ministerul Culturii sa preia si Sala mica, in fine tot ceea ce acum este ocupat de o serie de activitati care nu au nici o legatura cu arta adevarata. Nu suntem foarte pretentiosi, dar ni se pare anormal ca in momentul in care dam drumul la un festival de anvergura celui de care vorbim in spatiul destinat unor concerte sa mai fie loc si pentru jocurile de Bingo si asa mai departe. Pur si simplu nu se face. Daca dam de la buget 4-5 milioane de euro pentru buna desfasurare a festivalului, atunci de ce sa nu avem grija si de alte aspecte a caror inlaturare ne-ar costa in fond mult mai putin. Aceasta, deci, a fost a doua conditie de baza pe care am pus-o si, cum mi s-a raspuns favorabil, am acceptat ca si la editia 2007 sa fiu presedinte de onoare. - Sunteti platit pentru munca dvs.? - Nu si nici nu vreau sa fiu. Sa fie platiti toti ceilalti. Acest festival nu ar putea sa aiba loc fara ARTEXIM, el este partea operativa, eu am prestigiul meu, fiind cunoscut in toata lumea muzicala si atunci, gratie acestui privilegiu, artistii pot fi adusi aici pe sume mai mici. E un avantaj. - Fiindca ati vorbit de artisti, la cine v-ati gandit pentru anul viitor? - In septembrie 2007 as dori sa incepem festivalul cu un mare concert de opera care sa-i adune pe toti artistii romani din tara si strainatate. Cu alte cuvinte, sa strang sub umbrela unui asemenea spectacol tot ce exista mai bun pe scena lirica romaneasca.
Publicul va putea afla ca avem mari valori risipite peste tot in lume, iar aici in tara prea putin puse in evidenta. Adunati toti laolalta, am realiza un spectacol grandios, care ar fi un gest important atat din punct de vedere estetic, cat si din punct de vedere patriotic. De asemenea, as vrea ca opera romaneasca sa fie prezenta in festival, ca si toata muzica noastra contemporana prea putin cunoscuta. As dori ca acele concerte de muzica romaneasca sa se desfasoare la Ateneu si nu la Sala Radio pentru a termina o data cu ceea ce as numi ghetorizarea artei romanesti in localul din fostul Nuferilor. La urma urmei, nu vreau sa existe impresia ca pana in 1990 Festivalul Enescu era mai bine facut decat dupa aceea. - Sa fie 2007 un nou inceput in istoria festivalurilor Enescu ? - Nici chiar asa, sa lasam deoparte cuvintele mari. Spectatorii ar trebui sa inteleaga ca intr-un festival nu poti invita multe orchestre mari fiindca acestea pe atunci sunt in turnee si nu pot fi platite doar pentru un concert din cadrul festivalului. Ideea Festivalului Enescu ar trebui sa fie mai degraba o idee dramaturgica, de dramaturgie muzicala decat de a aduna cu orice chip nume rasunatoare. - Ce-ati mai dori? - As mai dori ca aceasta editie sa insemne si o relansare in constiinta spectatorului roman a importantei muzicii contemporane. Adica mai putin Brahms si Beethoven si mai mult Britten, Bartok, Schonberg, Berg, Webern, deci nu chiar contemporani, ci mari muzicieni ai secolului XX, contemporanii lui Enescu. Hai sa facem din acest festival o manifestare cu piese care nu prea se canta la noi! Sunt cei amintiti, dar sa ne intoarcem si spre muzica din Renastere, baroca. Cand ati mai auzit o opera de Haendel? Si inca o idee. Eu vad Festivalul Enescu ca un festival national cu participare internationala, si nu unul comunal. Sa aducem la festival tot ce e mai bun in tara, iar Filarmonica Enescu sa plece la randul ei in tara. Ministrul Iorgulescu spunea ca a primit sute de milioane de euro pentru refacerea spatiilor culturale, nici nu cred ca o sa cheltuiasca toti banii astia. Astfel ajungem sa avem sali, dar nu mai avem orchestre, sunt sali bine puse la punct, dar din lipsa fondurilor oamenii nu se mai pot deplasa pentru a concerta, publicul e tot mai putin. Ce am castigat atunci? Va multumesc!Un articol de Dan Stanca
