Initiativa unor importanti artisti romani de a prezenta la Sibiu un spectacol de anvergura, A'Tragedia lui CarmenA' dupa Bizet, s-a dovedit un mare succes. La cele trei reprezentatii in cadrul Capitalei Culturale Europene, curtea Muzeului de Istorie s-a dovedit neincapatoare pentru toti amatorii de opera de la Sibiu. In fiecare seara, peste 350 de persoane s-au bucurat gratis de spectacol, in timp ce alte citeva sute de doritori nu au mai avut loc in spatiul restrins rezervat publicului. A'A fost un aflux de spectatori care nu a mai fost intilnit in acest loc. Din pacate, inauntru au incaput peste 350 de spectatori si am fost nevoiti sa nu mai dam drumul altor citeva sute care asteptau afara din cauza lipsei spatiuluiA', a declarat Pamela Pricopie, reprezentanta UNITER si coordonatoarea proiectului.
Legat de spatiul neconventional de desfasurare a spectacolului, curtea Casei Altemberger, o cladire din secolul XV, regizorul Ion Caramitru a gasit o scuza. A'Sibiul nu are un spatiu adecvat operei, pentru ca a aflat tirziu ca va fi Capitala Culturala a Europei. Celelalte orase care au fost capitale culturale stiau cu zece ani inainte acest lucru si au avut timp sa construiasca mai multe teatre si sali de opera. In Sibiu gasesti insa un spatiu cum rar intilnesti in lume: curtea interioara a Muzeului de Istorie. Acest loc are o acustica naturala rar intilnitaA', a spus intr-o conferinta de presa Ion Caramitru.
A'Tragedia lui CarmenA' a durat o ora si jumatate si a inclus intre artistii consacrati si copii de la un centru de plasament sibian. Cei opt provin din Centrul de Plasament Agarbiciu, comuna Axente Sever, judetul Sibiu, si au reusit performanta de a se integra foarte bine in colectivul de actori si muzicieni care au compus echipa spectacolului, impresionindu-l chiar pe regizor. A'Acum am placerea ca cei mai mici dintre ei vin si imi dau idei despre ce sa faca ei pe scena. Unul din ei a avut si dreptateA', a spus Caramitru.
Spectacolul de la Sibiu a fost o varianta care a pastrat ariile originale, cu insertii de proza, si s-a desfasurat in limba franceza, doar momentele de proza fiind in limba romana. O schimbare in program a fost lipsa subtitrarii spectacolului, asa cum se anuntase anterior. A'Am renuntat la ideea de a subtitra spectacolul, pentru ca momentele de proza in limba romana si povestea care se desfasoara pe scena vor fi suficiente pentru ca aceia care nu cunosc limba franceza sa inteleaga spectacolul si sa se bucure de el. In acelasi timp, cei care vorbesc limba franceza si cunosc opera nu au nevoie de traducerea momentelor de proza pentru a intelege spectacolulA', a mai spus Ion Caramitru. In spectacol au jucat 25 de actori, realizindu-se o adaptare moderna dupa Georges Bizet semnata de Peter Brook si Marius Constant si cu o coregrafie de Maria Miu.
36 de milioane de euro investiti in trei ani
Peste 115 milioane de lei, adica 36 de milioane de euro, a fost suma necesara pentru ca Sibiul sa faca fata onorabil statutului de Capitala Culturala Europeana. Intre 2004 si 2007, acesti bani au fost investiti in reabilitarea celor trei piete din centrul orasului si in modernizarea a peste 46 de strazi. A'Sibiul trebuia sa arate celor care i-au acordat incredere ca este un oras european nu doar prin calitatea programelor culturale, ci si din punctul de vedere al infrastructuriiA', a spus primarul Klaus Johannis. Sub semnatura lui, primele lucrari au inceput imediat dupa primirea vestii ca Sibiul va fi Capitala Culturala si continua si astazi. Anul marilor cheltuieli a fost 2006, cind nota de plata s-a ridicat la peste 80 de milioane de lei, dintre care 50 de milioane au venit dintr-un imprumut al municipalitatii la Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare.
Programul complet al evenimentelor de la Sibiu, pe www.cotidianul.ro/select Oana Timar
