Regizorul Radu Jude, din noufata cu CNC-ul
Pina in acest an, cind a implinit 30 de ani, cineastul Radu Jude a avut un parcurs care ii da dreptul sa faca parte cu acte in regula din noul val de regizori romani: doua facultati (Drept si Film), un scurtmetraj arhipremiat, un lungmetraj caruia CNC-ul i-a refuzat finantarea - desi primise destule din strainatate - si multa experienta in realizarea spoturilor in calitate de regizor secund. Acum, in pragul unui nou concurs de scenarii, Jude face bilantul.
M-am intrebat: cum vad regizorii tineri viata?
La fel ca oricine, ce crezi, ca o vedem printr-un dreptunghi?
Mi se pare ca noi am imbatrinit si voi aveti o privire proaspata.
Nu e adevarat. Nu tine de imbatrinire.
Bine, dar se pare ca pur si simplu ati reusit. Luati premii, dupa ani de mutenie in cinematografie.
Da, dar cred ca vorbim de exceptii, totusi. Cinematografia romaneasca in general se scalda in mediocritate, ca sa nu zic mai rau, iar oamenii care reusesc, si asa a fost intotdeauna, nu intra intr-o scoala sau intr-un curent.
Ce inseamna aceasta mediocritate?
Pai, oameni care fac film fara sa creada suta la suta in ceea ce fac, il fac pentru bani, multi dintre ei, si mai inseamna oameni, tineri si batrini, care nu au nici o legatura cu meseria asta, dar se incapatineaza sa faca film si mai inseamna un sistem care permite finantarea acestor oameni si a acestor produse.
E o cirdasie a mediocrilor si a mediocritatilor?
Nu stiu daca chiar asa este, dar asa pare. Ma gindeam ca eu, traind din publicitate, din reclame, pot duce o viata decenta si pot sa fac film cind chiar imi doresc sa fac film. Or, sint foarte multi regizori care nu traiesc din altceva decit din finantari de filme, iar pentru ei nu creatia conteaza atunci, conteaza supravietuirea. Asta-i trist.
Te raportezi la cinematografia noastra trecuta in vreun fel?
Evident, cind eram mic ma uitam si eu la A'PistruiatulA', la filmele lui Nicolaescu, or, crescind si vazind filmele romanesti cu ochiul de acum imi dau seama ca filmele bune si atunci erau realizate de exceptii de la regula filmului pentru supravietuire.
Ce ne tinea la cozile de la cinematografe?
Lipsa altor filme, programul de doua ore de la televizor. Virsta insasi, copilaria noastra in care nu stiam ca Sergiu nu e mai bun decit Spielberg.
Dar cum explici ca Sergiu e sef si ia bani in continuare pe A'Comisarul se intoarceA' si voi luati bani cu tiriita si premii?
Asta dovedeste incapacitatea membrilor juriului de la Concursul de proiecte al Centrului National al Cinematografiei din 2006 de a citi si de a judeca in mod corect scenarii de film. Cei care au fost in acel juriu erau total neprofesionisti. E de ajuns sa vezi creatiile lor din ultimii 20 de ani ca sa-ti dai seama de asta. Si asta in cazul celor care au facut ceva, pentru ca cel putin doi dintre membrii juriului era niste impostori. Adica unul dintre ei era prezentat ca actor, dar de fapt jucase intr-un film cind era copil. Il asteptam si pe Pistruiatul in juriul de anul asta.
Cannes-ul lui Mungiu este bun al intregului popor, nu?
Nu.
Ce te-a facut sa te diferentiezi?
Eu nu spun ca am o viziune, un stil foarte clar. Eu sint foarte, foarte la inceput. Singurul lucru este ca vreau sa filmez lucruri in care cred, povesti in care cred. Important este ca filmind sa inteleg ceva despre viata, despre mine.
Pai, in mod normal, ar fi trebuit sa stii despre tine destule si sa ai o conceptie despre viata cind pui mina pe aparate.
Eu cred ca asta e pariul. Nu poti avea idei preconcepute: gata, stiu tot. Trebuie sa exprimi ceea ce stii, sa intelegi mai mult, filmind.
De ce ia premii A'Lampa cu caciulaA'?
Asta ar putea sa va spuna cei care l-au premiat. Eu ma bucur de premiile astea in primul rind pentru ca e o dovada ca filmul merita sa primeasca finantare de la CNC in 2004. Atunci a fost respins, tin minte chiar ca Ioan Carmazan si Florin Mihailescu au notat scenariul cu 4. Dar ala a fost anul in care indivizii din juriu au respins si A'Moartea domnului LazarescuA', asa ca nu mai e nimic de zis.
Relatia cu publicitatea cum e?
Scenariu dat, gindire A'pe sineleA' produsului. O iau ca pe o experienta strict profesionala. Spoturile sint exercitii de stil pentru filme.
Publicitatea nu e o gindire in A'prefabricateA'?
Nu e atit de simplu. Uneori, multe au fost apropiate de film si am avut o anumita libertate in tratarea povestilor. Bun, am facut si spoturi din celelalte, in care eram tinut foarte strict in friu de produs.
Ai avut de invatat din filmul tau A'Lampa cu caciulaA'?
Da. Insasi experienta facerii filmului a fost o experienta. Uite, am avut un cistig: relatia cu copilul din film. Era un copil cu multe probleme, foarte timid.
Si?
Si am scos copilul din mine la treaba in folosul filmului. Oricum, mi se spune ca sint un pic copil, asa ca nu mi-a fost greu.
Ce faci in afara filmului? Bagi o parapanta? Calaresti un ATV?
Muncesc destul de mult, am un copil mic, ies la o bere, din astea...
Deci, nu bungee jumping si altele din astea...
Nu, eu sint linistit.
Te sperie aventura?
Pai, eu nu merg cu avionul, daramite sa ma arunc cu coarda elastica.
De ce nu mergi cu avionul?
Mi-e frica de moarte. E sentimentul ala de pierdere a controlului.
Ai o vedenie a mortii?
Da, vad o femeie blonda cu o coasa... rosie.
Lampa cu premii a lui Jude
Filmul lui Radu Jude A'Lampa cu caciulaA' a cistigat Premiul pentru Cel mai bun scurtmetraj la Festivalul international Alpe Adria Cinema de la Trieste. Scenariul scurtmetrajului a fost respins initial la Concursul de proiecte cinematografice de la Centrul National al Cinematografiei din 2004, dar a cistigat la cel din 2005. A'Lampa cu caciulaA' are in palmares Marele Premiu al Festivalului de la Bilbao, Trofeul DaKINO, Premiul pentru Cel mai bun scurtmetraj la Festivalul Filmului Est-European de la Cottbus, Marele Premiu pentru scurtmetraj la Festivalul de la Montpellier.
Puteti arunca o privire la scurtmetrajul A'Lampa cu caciulaA', pe www.cotidianul.ro/selectEugen Istodor
