 | Stanley Kubrick a fost unul dintre cei mai influenti si importanti regizori ai cinematografiei postbelice, fiind considerat un model al tinerei generatii de cineasti. Principala sa caracteristica a fost incapatanarea cu care s-a ferit sa faca parte din industria Hollywood-ului, preferand sa controleze complet procesul de creatie, realizand filme profund personale, ceea ce l-a facut ca adesea sa fie nevoit sa renunte la proiecte ample, importante pentru el, din cauza lipsei de fonduri. |
Lucrand intr-un stil unic, a abordat numeroase genuri, de la comedie la horror si naratiune ampla, dar a ales sa ramana in afara atentiei massmedia, devenind cu atat mai "vanat" de presa si admiratorii din intreaga lume. Un perfectionist, lucra cu o rabdare maniacala, refacand adesea portiuni ample ale filmelor sale atunci cand simtea ca nu a realizat ce dorea.
Nascut pe 26 iulie 1928 in Bronx, New York City, a fost initial pasionat de fotografie, interes inceput mai mult din joaca. Treptat devine un adevarat artist, iar in timpul liceului reuseste sa vanda primele fotografii profesionale revistei Look, La varsta de 17 lucra deja ca fotograf al publicatiei, ceea ce ii ofera sansa de a calatori prin intreaga lume in cautare de subiecte, experienta care se va dovedi cruciala pentru creatiile cinematografice ulterioare. Se inscrie la cursurile fara frecventa al Universitatii Columbia, unde ii va avea ca profesori pe Calvin Trillin si Mark Van Doren. Poate datorita lor la sfarsitul anilor '40 Kubrick descoperea fascinat lumea filmului, participand adesea la proiectiile organizate la Museum of Modern Art, unde este atras in special de filmul european.
Un vechi si pasionat jucator de sah obisnuia sa joace numeroase partide pe bani in Greenwich Village, si inainte sa fie cunoscut ca cineast, locuitorii cartierului il stiau ca un sahist extraordinar. Avea sa pastreze si sa utilizeze in filmele sale rigoarea acestei pasiuni.
Decis sa se impuna ca regizor, in 1951 isi foloseste toate economiile pentru prima sa productie, un documentar de 16 minute despre boxerul profesionist Walter Cartier, filmul fiind cumparat in scurt timp de RKO, care l-a inclus in seria This is America, premiera avand loc la Paramount Theatre din New York. A fost un succes modest, dar totusi un succes. Kubrick, incurajat de un inceput bun si decis ca trebuie sa fie refizor, renunta la slujba bine platita de la revista Look si se dedica exclusiv filmelor. Producatorii de la RKO, placut impresionati de prima sa creatie, ii ofera sansa de a regiza un scurt metraj pentru seria de documentare Pathe Screenline, iar rezultatul este un film de nou aminute, intitulat Flying Padre si dedicat lui Fred Stadtmueller, un preot care avea si pasiunea zborului cu avionul. Primul film color al cineastului apare in 1953, cand acesta realizeaza un nou documentar, The Seafarers, pentru Atlantic and Gulf Coast District of the Seafarers International Union.
Cu ajutorul rudelor, prietenilor si cateva sponsorizari modeste, Kubrick strange suma de 13.000 dolari, pentru el o suma impresionanta, pentru a realiza primul sau lung metraj, Fear and Desire. Filmat langa Los Angeles, cu o echipa de nici zece persoane, intre care si Tobia Metz, sotia cineastului, a fost un inceput modest. Filmat fara sunet - dialogurile au fost montate ulterior - a fost prezentat doar la New York, in cadrul unor proiectii de filme de arta, si nu a reusit sa isi recupereze investitia initiala. Mai tarziu Kubrick isi va aminti cu neplacere de acest semi-esec, refuzand cu indarjire sa permita ca filmul sa fie prezentat sau vandut. In 1955 realizeaza melodrama Killer's Kiss, cumparata de United Artists si care s-a bucurat de un oarecare succes, in primul rand datorita distribuirii in itnreaga lume.
 | Prima pelicula cu adevarat importnata din cariera lui Kubrick - care anunta in buna masura directia ulterioara a evolutiei artistice a acestuia - a fost The Killing, din 1956, Un adevarat triumf al lui Kubrick filmul s-a impus atat prin actiunea alerta cat si prin felul inc are regizorul a stiut sa pastreze ritmul si sa imparta actiunea in episoade. Kubrick a ajuns astfel in atentia studiourilor MGM, care ii va oferi sprijinul necesar pentru urmatoarele proiecte. |
Kubrick a inceput sa lucreze cu scriitorul Calder Willingham, cei doi realizand un scenariu dupa o povestire de Stefan Zweig, dar din cauza lipsei de interes a producatorilor proiectul a fost abandonat. Cei doi au inceput sa lucreze la adaptarea pentru marele ecran a romanului lui Humphrey Cobb, Paths of Glory, dar nu doar MGM, ci si multe alte studiouri au refuzat propunerea. Singurii care au acceptat-o au fost cei de la United Artists, si doar dupa ce Kirk Douglas, deja un nume binecunoscut, a acceptat sa joace in film. Turnat in Germania si lansat in 1957, filmul a fost un mare succes de critica, iar nimeni nu se mai indoia ca Stanley Kubrick este un mare regizor.
Cu toate acestea, urmatorii doi aveau sa se dovedeasca mai putini norocosi, proiectele lui Stanley Kubrick fiind abandonate unul dupa altul din cauza lipsei de interes a producatorilor. Kubrick a petrecut jumatate de ani pregatindu-se pentru regizarea western-ului One-Eyed Jack, cu Marlon Brando, dar a trebuit sa renunte la jumatate productiei, dupa ce capriciosul star s-a hotarat sa regizeze el insusi productia. Furios si jignit, Kubrick a refuzat un timp sa mai lucreze.
In 1959, la insistentele lui Kirk Douglas, a acceptat insa sa il inlocuiasca pe regizorul Anthony Mann in timpul filmarilor pentru Spartacus, o ampla drama istorica. A fost cel mai costisitor film produs pana atunci la Hollywood, cu un buget de peste 12 milioane dolari - avandu-i in rolurile principale pe Douglas, Laurence Olivier si Tony Curtis - dar si un mare succes, castigand Globul de Aur pentru cel mai bun film. |  |
Dupa o alta pauza, Kubrick a inceput lucrul la ecranizarea controversatului roman Lolita, de Vladimir Nabokov, chiar daca cineastul a avut ezitarile sale. Era un proiect ambitios, dar dificil de realizat, iar problemele financiare si juridice care au aparut in scurt timp l-au fortat pe Kubrick sa lucreze la Londra, unde va ramane si dupa terminarea filmarilor. Era unul dintre cele mai dificile proiecte, pentru ca regizorul trebuia sa redea anumite pasaje cat mai eufemistic, pastrand insa substanta cartii. Kubrick a reusit in final sa creeze o adevarata capodopera, chiar daca dupa lansare anumite grupari si fundatii religioase au cerut interzicerea peliculei si trimiterea in judecata a celor implicati. Dupa acest succes Kubrick a realizat unul dintre filmele sale simbolice, Dr. Strangelove or How I Learned to Stop Worrying and Love the Bomb, cu Petter Sellers care juca nu mai putin de trei roluri. Era o satira geniala la adresa Razboiului Rece, inspirata adaptare a romanului lui Peter George, Red Alert, si unul dintre filmele "personale" ale lui Kubrick.
La sfarsitul lui decembrie 1965 Kubrick incepea sa lucreze la marea sa capodopera, 2001 : A Space Odyssey, considerat in unanimitate de critica unul dintre cele mai importante filme din istorie. Productia inspirata de povestirea The Sentinel de Arthur C. Clarke va dura trei ani, filmul fiind lansat in 1968 si devenind rapid un adevarat mit. Meditatie complexa asupra propensiunii native a fiintei umane pentru violenta, 2001 : A Space Odyssey a marcat istoria cinematografului.
In continuarea Stanley Kubrick isi dorea sa realizeze o ampla biografie a lui Napoleon, inspirat poate de productia lui Abel Gance, dar cum costurile estimate erau enorme, a ramas doar un proiect neimplinit. De fapt, inca unul, mai ales pentru ca regizorul nu a acceptat modificarile cerute de casele de productie interesate, care doreau sa dea acestei saga moderne un aspect mult mai comercial.
 | Ca un protest la adresa industriei de la Hollywood, urmatorul proiect al lui Stanley Kubrick este ecranizarea unui roman care socase, A Clockwork Orange, de Anthony Burgess, care inca de la lansarea provocase un imens scandal. Nici ecranizarea lui Kubrick nu va fi cu nimic mai prejos, un film care a lovit practic publicul si criticii, o satira cruda despre crima si pedeapsa, intr-o lume futurista infiorator de violenta, care avea sa castige mai multe nominalizari la Oscar. Filmul a fost de mare succes in intreaga lume, dar in Marea Britanie a fost interzis, dupa ce au avut loc mai multe crime si infractiuni care imitau actiunile din film. |
Intr-o schimbare de perspectiva surprinzatoare, patru ani mai tarziu Kubrick lansa pe marile ecrane o adaptare a romanului Barry Lyndon, de William Makepeace Thackery, intr-o trecere de la utopia dura a unui viitor sumbru in ambianta plina de farmec si extravaganta a secolului XVII. Era un film poate prea conventional pentru Kubrick, dar o adevarata capodopera a genului, si totusi a fost ignorat de admiratorii regizorului, care isi doreau sa vada ceva in genul A Clockwork Orange, chiar daca Burgess se declarase nemultumit de ecranizarea cartii sale.
Aceasta continuare avea sa vina dupa ce Kubrick a realiza o adaptare a romanului lui Stephen King, The Shining, in 1980.
Avandu-l pe Jack Nicholson intr-un rol memorabil, a fost unul dintre cele mai populare filme realizate de Kubrick. King avea insa la randul sau sa considere filmul o adaptare nereusita a viziunii sale, iar critica a fost mai dura decat oricand, acuzandu-l pe Kubrick de comercialism si compromisuri. |  |
Jignit, regizorul se va retrage din activitate pentru mai bine de jumatate de deceniu, revenind abia in 1987 cu Full Metal Jacket, o drama inspirata de Razboiul din Vietnam, care a redeschis rani considerate vindecate in societate americana si a oferit o viziune dramatica realista in locul idealizarilor comerciale de pana atunci. In locul unei prezentari a bravului soldat american ca erou al unui razboi just, Kubrick expunea prin intermediul camerei dementa si universul ilogic al conflagratiei, marcata de moarte, distrugere si sfarsitul civilizatiei. A fost un mare succes de public si critica, dar apoi Kubrick a preferat din nou sa "hiberneze" pentru un timp.
Urmatorul sau proiect, o poveste stiintifico-fantastica numita simplu A.I. a trebuit abandonata, pentru ca mijloacele tehnice existente nu permiteau punerea in scena a naratiunii la nivelul de complexitate dorit de Kubrick. Un alt proiect, The Aryan Papers, a fost din nou abandonat, in stilul care il consacrase pe Kubrick.
La sfarsitul lui 1996 Kubrick incepe sa lucreze la ultimul sau film, Eyes Wide Shut, care avea sa fie considerat de unii critici si admiratori capodopera sa finala, de altii cel mai prost film al sau, dar oricum era cantecul de lebada al regizorului. Avandu-i in rolurile principale pe Tom Cruise si pe Nicole Kidman, filmul este o ecranizare destul de fidela a nuvelei Traumnovelle, scrisa de Arthur Schnitzler. In perioada in care lucra la acest film Kubrick a primit doua premii deosebit de importante : D.W. Griffith Award din partea Director's Guild of America, dar si Leul de Aur la editia cu numarul 54 a Festivalului International de Film de la Venetia.
Eyes Wide Shut va fi lansat in 1999, iar odiseea stranie avea sa fie primita fie cu retineri, fie cu un entuziasm greu de stapanit. Stanley Kubrick nu mai putea raspunde controverselor, pentru ca murise pe 7 martie 1999, inainte de a termina montajul filmului.
