Inca de la inceput, spectacolul montat de Radu Dinulescu pare a fi un spectacol elitist. Dovada o constituie faptul ca spectatorii nu s-au inghesuit sa umple sala de spectacole, asa cum s-ar cuveni la o premiera de asemenea anvergura. Spectacolul, o coproductie a Teatrului de Stat Constanta si a Compagnie du Grand Desherbage, Region Centre-Franta, este creat special pentru a participa la sectiunea Off a Festivalului cu traditie de la Avignon. Premiera in limba franceza va fi urmata si de o premiera in limba romana, insa, nu inainte ca spectacolul sa aiba o premiera in Franta. Lipsa apetentei publicului constantean pentru un spectacol menit sa ne reprezinte pe scena internationala, pare sa demonstreze ca atat textul lui Visniec, cat si limba franceza par sa fie apanajul unei categorii de public mai aparte. Si daca mai adaugam si faptul ca "Mansarda la Paris cu vedere spre moarte" e un spectacol de festival, lucrurile par sa se mai limpezeasca. Insa, chiar daca va beneficia si de o premiera in limba romana, distinctia pe care o da limba franceza face din "Mansarda" un spectacol special, care trebuie vazut, macar o data. Si asta, nu numai pentru valoarea piesei in sine, scrise de Visniec, care vehiculeaza imaginea unui "simbol cultural" cu greutate, Emil Cioran, sau pentru ca regizorul Radu Dinulescu este marele castigator al sectiunii Off de la Festivalul de la Avignon, dar si pentru faptul ca, alaturi de actorii romani joaca si trei actori francezi.
"Melanjul dintre actorii romani si cei francezi s-a facut corect. Aproape ca, uneori nici nu iti dai seama ca nu provin din aceeasi scoala", a spus regizorul Radu Dinulescu. Actorul Denis Wetterwald, bun cunoscator al culturii romane, cel care il interpreteaza pe Emil Cioran a fost propus, pentru acest rol, de insusi Matei Visniec si a reusit, cu succes, sa redea starea de incertitudine blanda a filosofului. Si ceilalti actorii prezenti pe scena au excelat in redarea rolurilor lor "imaginare". Deosebit de complex, rolul profesorului de filosofie a fost jucat, in seara premierei, cu mare forta sugestiva de catre actorul Iulian Enache, care s-a dovedit un bun actor, dar si un bun cunoscator al limbii franceze, la fel ca si Cristina Oprean (Femeia in alb) sau Florina Bulgaru (Dactilografa). Fiecare actor a reusit sa iasa in evidenta, punctand discret si aproape de perfectiune, scenele "reintalnirii" lui Cioran cu personajele care ii populeaza universul.
Pentru publicul avid de povesti
Spectacolul prezinta destinul lui Emil Cioran, care, internat fiind, "se intalneste" cu personajele care ii populeaza subconstientul, reprimate si acum descatusate de catre boala Alzheimer. "Tin sa precizez ca piesa pe care am scris-o despre Cioran este o intalnire subiectiva si imaginara intre dramaturgul Matei Visniec si filosoful Emil Cioran devenit, odata cu moartea sa, un personaj. Un personaj care continua sa intrige si sa incite de acolo de unde se afla, din superba mansarda pe care si-a construit-o in acest ravnit edificiu numit patrimoniul cultural al umanitatii" isi justifica Matei Visniec demersul dramaturgic. Decorul realizat de catre Radu Dinulescu, aparent, de un alb banal, este pus in valoare de catre proiectiile video realizate de catre Andrei Brovcenko. Aceste imagini redau perfect universul "faramitat" al lui Cioran, alb, la fel ca si costumele personajelor, creatie a Sandei Mitache. Muzica, semnata de catre Pedro Negrescu, reuseste sa ilustreze perfect starile prin care trece eroul "Mansardei". Personajele cu care Cioran intra in contact, cu apelative sugestive (Orbul cu telescopul, Distinsa doamna care face firimituri, Profesorul de filosofie, Fata cu iepurasul, Tanarul care vrea sa se sinucida, Femeia in alb, Seful sectiei de apatrizi, Dactilografa, Femeia care iese din mare, Bagajistul, Presedintele si Cioran tanar), ca si simbolurile care traverseaza ca printr-un vis "actiunea" piesei, (porumbeii sau iepurele alb), precum si usile, care toate se inchid pentru Cioran, vorbesc despre fragilitatea si temerile fiintei umane. Pentru cei care nu cunosc in profunzime opera lui Cioran, Matei Visniec precizeaza ca piesa sa "este impregnata de numeroasele idei dezvoltate de Cioran pe teme din cele mai diverse, incepand cu sinuciderea si terminand cu destinul poporului roman".
Aceasta afirmatie ar trebui sa constituie, un indemn catre (re)descoperirea operei lui Cioran sau un indemn la o lectura a pieselor lui Visniec. Si asta, pentru ca, lucrarile dramaturgului roman stabilit in Franta se citesc "de oamenii avizi de povesti, care isi creeaza propriul lor moment teatral in singuratatea lor, asezati intr-un fotoliu", asa cum scria in 2005 autorul, in prefata volumului "Mansarda la Paris cu vedere spre moarte" aparut, in urma cu doi ani, la Editura Paralela 45. Dincolo de cuvinte, "Mansarda la Paris" este un spectacol care nu te poate lasa indiferent si pe care ai vrea sa-l revezi si sa-l retraiesti, ca intr-un vis, timp de doua ore, pentru ca teatrul lui Visniec este deschis (re)interpretarilor, "efect" potentat de montarea lui Radu Dinulescu si de jocul actorilor.
Sanse de afirmare pentru actorii de la mare
Desi aceasta piesa s-ar putea juca doar cu sapte actori, dupa indicatiile dramaturgului, regizorul a ales sa distribuie in spectacol 14 actori, dintre care, 3 francezi si 11 romani. Acest lucru reprezinta o oportunitate pentru artistii constanteni de a se afirma in strainatate. De asemenea, prin realizarea acestui spectacol, Teatrul de Stat Constanta va fi inclus in cadrul proiectului Thespis care are ca scop promovarea in strainatate a companiilor de teatru profesioniste din Romania. Din distributia spectacolului fac parte Denis Wetterwald (Cioran), Dana Dumitrescu (Distinsa doamna), Dan Zorila (Omul cu telescopul), Alain Leclerc/Iulian Enache (Profesorul de filosofie), Laura Bilic (Fata cu iepurasul), Marian Adochitei (Tanarul care vrea sa se sinucida), Cristina Oprean (Femeia in alb), Mihai Sorin Vasilescu (Seful sectiei apatrizi), Florina Bulgaru (Dactilografa), Lana Moscaliuc (Femeia care iese din mare), Florentin Roman (Bagajistul), Patrick Harivel (Presedintele) si Pavel Barsan (Cioran tanar).
Potrivit regizorului Radu Dinulescu, la Festivalul de la Avignon, "Mansarda la Paris cu vedere spre moarte va avea 23 de reprezentatii. Premiera mondiala a piesei a avut loc in iunie 2004 la Teatrul National din Cluj-Napoca, in regia lui Radu Afrim. La sfarsitul lunii iulie, spectacolul "Hymnus" de Gyorgy Schwajda, in regia lui Radu Dinulescu si scenografia Sandei Mitache, a obtinut Marele Premiu al Sectiunii Off la Festivalul de la Avignon. Matei Visniec este unul dintre cei mai jucati autori contemporani. Nascut in 1956 la Radauti, unde isi petrece si copilaria, acesta se va muta ulterior la Bucuresti. Piesele scrise intre 1977 si 1987 i-au fost cenzurate, fiindu-i publicate, in schimb poemele. In 1987 a fugit din Romania si a cerut azil politic in Franta, obtinand cetatenia franceza in 1993. Ca o dovada a recunoasterii sale, Matei Visniec este inclus in programele scolare, atat in Romania cat si in Franta.
