Inchisa publicului inca din 2003, "Vila cu clopotei" a doctorului Nicolae Minovici, cunoscuta si ca Muzeul National de Arta Populara "Dr. Nicolae Minovici", va fi restaurata. Casa a fost construita in 1905 de arhitectul Cristofi Cerchez si donata de doctorul Nicolae Minovici, in 1937, autoritatilor locale.
Numele de "Vila cu clopotei" vine de la cei 40 de clopotei din sticla colorata aflati in turn, care clincheteau la orice rafala de vant. Cocheta cladire adaposteste o colectie valoroasa de obiecte populare si este ea in sine o bijuterie arhitectonica. Inca din anii ‘30, se afla pe listele expozitiilor internationale ca exemplu de arhitectura romaneasca.
Muzeul, aflat la una dintre cele mai importante "porti" ale Capitalei, Soseaua Bucuresti-Ploiesti, va fi restaurat anul acesta prin interventia organizatiei non-profit "Prietenii muzeelor Minovici".
Povestea unui om inspirat de morga
Se poate spune ca muzeul de arta taraneasca de aici nu ar fi prins viata daca nu ar fi fost vorba si de pasiunea doctorului Nicolae Minovici pentru medicina legala, pentru moarte. Minovici a adunat pe parcursul vietii piesele colectiei calatorind prin tara ca medic legist. A strans icoane, costume populare, obiecte casnice.
Originalitatea colectiei lui sta in faptul ca fiecare piesa aleasa vine "cu cel putin o generatie in spate". Nu erau replici fidele, toate apartinusera cuiva si fusesera folosite. "Gospodariile gasite se aflau inca in modul acela de viata arhaic si orice cumparai din casa aceea avea o vechime de cel putin 100 de ani", spune Adrian Majuru, directorul muzeului.
"Studiu asupra spanzurarii"
Toate piesele colectiei au venit cu farmecul si povestea lor. Insa doctorul Minovici nu a avut timp sa noteze si franturile de poveste. "A colectionat o varietate de piese, de la icoane la obiecte de imbracaminte. El, practic, a cartografiat cum fac etnografii astazi. Insa meseria de medic nu-i permitea sa si noteze povestile", spune directorul.
Personaj pasionat de munca sa in medicina legala, Minovici studia atat de intens uneori, incat experimenta spanzurarea pe propria piele, ajutat de o asistenta. In urma observatiilor de acest gen, in 1905 publica lucrarea care avea sa-i aduca celebritatea in lumea medicala, "Studiu asupra spanzurarii".
Gospodaria taraneasca elitista
Nicolae Minovici nu locuia in "Vila cu clopotei" decat ocazional. Avea un apartament la Societatea de Salvare, pe care o infiintase in acelasi an cu muzeul. La vila venea rar si statea pentru o noapte-doua, in singura camaruta incalzita de la etaj. In rest, aici aveau loc intalniri la "nivel inalt". Au fost primiti printre obiectele taranesti inclusiv medici laureati ai Premiului Nobel.
"Era o casa cu specific taranesc, insa aici se desfasurau intalniri medicale, aici aveau loc schimburi de idei profesionale", explica directorul muzeului.
In parcul muzeului de azi existau si o ferma cu animale si pasari de rasa, o livada, o stuparie si o gradina de zarzavaturi. Produsele de la ferma lui Minovici erau pentru persoanele nevoiase pe care le angaja la Biroul Asistentei prin Munca al Cersetorilor, infiintat tot de el in Capitala.
"Ideea nu era de a completa o gospodarie taraneasca la marginea Bucurestiului. Era un muzeu de o conceptie elitista", explica Adrian Majuru.
Spre sfarsitul vietii, dupa ce in 1937 a donat casa autoritatilor locale din Capitala, Nicolae Minovici si-a asumat un rol de "ghid" al muzeului. Asa ca vizitatorii interbelici puteau auzi povestile obiectelor populare chiar din gura celebrului medic.
De trei ori primar
"Era atat de popular la un moment dat, incat i se cerea sa candideze la alegerile locale. Odata, la alegerile pentru primaria din Baneasa, desi nu a participat, l-au trecut oamenii pe liste si l-au ales", spune Adrian Majuru. A avut doua mandate de primar in Baneasa si, in perioada interbelica, unul de primar al zonei cunoscute astazi ca Sectorul 5.
Dupa moartea sa, in 1941, autoritatile locale au preluat muzeul. Iar soarta a facut ca, in perioada regimului comunist, cladirea sa fie pe punctul de a deveni Ambasada Indiei in Romania.
"Era pe o lista cu alte cladiri pe care le cerusera indienii. Dar nu le-a fost aprobata cererea", arata directorul muzeului. Adrian Majuru nu-si poate explica de ce acum casa este in starea de degradare in care se afla. "Daca ar fi stiut Minovici ca peste o suta de ani se va alege praful de ea, poate ca s-ar fi gandit de doua ori daca s-o doneze".
Investitie
Muzeul "Suna un prieten!"
Desi muzeul apartine de Primaria Capitalei (PMB), "Vila cu clopotei" va intra in reconstructie in urma insistentelor unui grup de 70 de iubitori de arta ce au infiintat, in 2005, Asociatia "Prietenii Muzeelor Minovici".
Acestia au comandat, din toamna anului trecut, un studiu de fezabilitate si au ales un proiect de restaurare propus de arhitectul Virgil Polizu, proiect ce va fi inaintat PMB pentru aprobare. Conform studiului cerut de asociatie, lucrarile de restaurare ar putea costa 2.500.000 lei.
Reprezentantii PMB trebuie sa analizeze proiectul intr-o comisie tehnica, urmand ca anul acesta sa inceapa lucrarile. Refacerea monumentului ar putea dura pana la patru ani, crede Adrian Majuru, directorul muzeului, iar suma s-ar putea ridica la aproximativ doua milioane de euro.
Andrei Udisteanu
