Traiam nu unul contra celuilalt, ci unul langa celalalt. Asta e o chestie reciproca, valabila si pentru ungurii, sarbii si toate cele 11 minoritati reprezentate in Parlament. Asta o povestesc tot timpul in strainatate si uite asa fac oamenii ochii. La Paris m-au intrebat: "Pai, daca fiecare traieste in limba lui, daca sunt 11 limbi de predare a limbii materne (pe langa cea romana), ce ii leaga pe acesti oameni?" Sa stiti ca eu am spus ca trebuie sa ma gandesc.
In Germania se tot intreaba oamenii de ce copiii de emigranti nu vorbesc la 3-4 ani decat limba materna. Dar eu stiam romana? Am invatat-o. Romanii au inteles asta de cand Romania a devenit Romania Mare. Noi totdeauna am avut scolile noastre, si dupa 23 august 1944, cand Regatul Romaniei a declarat razboi Reichului german. O luna mai tarziu, cand tinerii nostri apti de armata nu mai erau in armata romana, ne-am dus mai departe in scoli cu limba de predare germana, cu doua ore de limba romana din clasa a III-a, ca limba straina. Si azi mai avem scoli germane, dar nu mai avem copii. - Cand a inceput sa dispara aceasta lume saseasca? - Va spun eu cand: dupa 22 decembrie 1989. Sasii plecati traiesc o drama interioara care este generata de faptul ca, pe de o parte, s-au realizat intr-adevar - au de toate, dar ce le lipseste sunt ceilalti. Identitatea mea personala si colectiva ca sas, ca ungur sau ca evreu, e determinata de doi vectori - de mediul in care am fost crescut si de Celalalt, care imi confirma mie identitatea. Acolo esti roman daca ai venit din Romania. Pe cand aici nu pot afirma acelasi lucru. Noi la Rosia suntem sapte sasi de inmormantat. Nu pot spune ca nu mai sunt sas, ca nu ma lasa celalalt. Eu am alta istorie, de 850 de ani. Biserica romaneasca de pe deal e din 1870, iar biserica saseasca e din 1200, e mai veche decat Berlinul. Veniti aici in sat si intrebati de preotul evanghelic. Nu stie nimeni. Dar daca intrebati de "popa sasilor", 25 de copii de tigan va arata si parohia, si cimitirul, si biserica. - Tineti slujbe pentru sase enoriasi? - Nu, tin slujba duminica pentru banci goale. Cum spune prietenul meu ortodox: "Apai parinte, dumneata spui, dumneata canti, dumneata asculti. Poate si Dumnezeu mai ciuleste urechile."
