Teatrul Tineretului Piatra Neamt anunta premiera musicalului „Romania 21”, care va avea loc sambata, 24 aprilie, ora 19.00.
Romania 21
de Peca Stefan
Distributia:
Ion: VICTOR GIURESCU
Mio: ISABELA NEAMTU
Teo: HORIA SURU
Vic: MATEI ROTARU
Fifi: NORA COVALI
Peca, Presedintele, Dumnezeu: CEZAR ANTAL
Ansamblu: CATALINA IESANU, ADINA SUCIU, RARES PIRLOG
Regia: Pia Furtado
Asistent regie: Andreea Dragoman
Muzica: Christoph Bauschinger
Efecte sonore: Dave Mackie
Scenografia: Morgan Large, Ioan Murariu
Coregrafia: Andrea Gavriliu
Un spectacol realizat cu sprijinul British Council
“Romania 21 este o piesă despre identitate, in care sunt discutate multe stereotipuri culturale din afara si dinauntrul nostru. E o piesa-intrebare: o incercare de a diseca ce inseamna istoria recenta a Romaniei si de a afla care e relatia mea cu propria tara. Intr-o parte din aceasta istorie a fost copilaria mea (anii 80), in alta – tranzitia nesfarsita din anii 90 - 2000 – adolescenta si maturizarea.
De-aici a venit si decizia sa nu prezint lumea asta realist – ci mai degraba brechtian. Si muzical – muzica are efectul de a contrabalansa sarcasmul piesei. Cu toate astea, personajele au vise marete – in care familia si relatia cu Dumnezeu sunt pe primul plan. Fundamental, visele nu sunt deloc gresite sau aberante, dimpotriva. E ceva divin care il mana pe Ion, protagonistul, in drumul lui spre fericire. Numai ca, orbit de dorintele lui, personajul nu-si vede greselile, la fel ca in orice tragedie.
E ceva in personaj care ar lua orice drum ocolitor si usor decat sa se priveasca sincer in oglinda. Dar e si ceva induiosator atunci cand il vedem cum tot incearca, din nou si din nou, aceleasi drumuri ocolitoare pentru a-si implini dorintele. Insa niciodata asumandu-si responsabilitate pentru actiunile pe care le face.
E o problemă definitorie nu doar pentru celelalte personaje din piesa, dar si pentru societatea romaneasca de azi – lipsa generozitatii de a privi dincolo de tine si de a-ti asuma responsabilitati. S-ar putea sa ma insel si atunci luati-o ca o poveste indepartata dintr-o tara fictiva, o comedie muzicala.
Chiar daca nu ma insel – tot o comedie muzicala ramane, care se trage dintr-o traditie binecunoscuta a noastra, a romanilor, de a face haz de necaz. Ceea ce am realizat din 2004 si pana acum in 2010, in istoria dezvoltarii acestei piese – e ca ea a ramas (poate ingrijorator) extrem de actuala. Si din semnele pe care le avem, la 21 de ani de la Revolutie (nu la cei 21 pe care ii aveam cand am scris-o) s-ar putea sa ramana actuala ceva timp de-acum incolo.“
Aprilie 2010
