Regizorul Andrei Serban va fi prezent astazi si maine, dupa 15 ani, la Teatrul National, la reprezentatiile cu piesa „Pescarusul”, dupa A.P. Cehov, care a avut premiera la Sibiu la inceputul anului.
„Pescarusul” va beneficia la Bucuresti de cate doua reprezentatii pe zi, jucate la Sala Mare, de la ora 16.30 si, respectiv, 21.00. Serban revine la Teatrul National pentru prima data dupa perioada directoratului sau si in ciuda conflictelor pe care le-a avut in ultima vreme cu Ion Caramitru, legate de Centrul experimental „Andrei Serban”, care nu s-a mai materializat.
„Pescarusul”, adus in Festivalul International de Teatru B-FIT, din cadrul Primaverii Culturale Bucurestene, are doua versiuni, fiecare cu cate o distributie, cu actori din Bucuresti si, respectiv, din Sibiu, Cluj si Targu-Mures.
Un Cehov antiromantic
Povestea unei actrite celebre, Arkadina (Maia Morgenstern/Mariana Presecan), care-si sacrifica fiul pentru iluzia scenei, a gloriei, a aplauzelor desarte si de dragul amantului ei, scriitorul Trigorin (Adrian Matioc), cat si caruselul iubirilor, in care fiecare doreste pe altcineva decat cel de care este iubit, prind o noua viata, in traducerea Masei Dines-cu si a lui Andrei Serban.
Regizorul a montat acest spectacol pentru a treia oara in cariera sa, de data aceasta punand accent pe un Cehov antiromantic. „Titlul piesei este amagitor poetic, pseudopoetic, la fel cum este si titlul „Livezii de visini”. Ne putem intreba de ce i-a dat Cehov „Pescarusului” subtitlul „o comedie”. Poate pentru ca sentimentele afisate sunt ori false, ori supraevaluate. Spiritul acestei piese este predominant antiromantic”, povesteste regizorul.
Maia Morgenstern joaca, in distributia bucuresteana, alaturi de fiul ei, Tudor Aaron Istodor (Treplev), rolul de mama din viata reala. „Maia a ajuns la o varsta in care are in mod real foarte multe din datele personajului, iar una dintre cele mai puternice scene este confruntarea cu fiul sau”, spune Andrei Serban.
Spectatorii, ca martori
„Pescarusul” trimite la drama Ninei (Andreea Bibiri/Cristina Flurur), actrita franta de iluzia iubirii pentru Trigorin: „Sunt un pescarus? Nu, sunt actrita”. Prin costumele moderne, semnate de Maria Miu, putem vedea o Nina in blugi sau o Masa in bocanci. „Am incercat impreuna cu scenograful Andu Dumitrescu sa anulam diferenta dintre scena si sala, spectatorii sunt in acelasi spatiu cu actorii, invitati si martori ai actiunii. Actorii ii privesc in ochi, li se adreseaza lor, spunandu-le: despre voi e vorba, despre viata voastra.”
