Misticism si logica porneste de la incercarea de a oferi raspuns unor interogatii fundamentale: 1. Care dintre cele doua modalitati de cunoastere, ratiunea si intuitia, este superioara - daca exista superioritate in acest caz? 2. Pluralitatea si diviziunea sint integral iluzorii? 3. Se poate vorbi despre o irealitate a timpului? 4. Carui tip de realitate apartin binele si raul? Raspunzind cu rigoare filosofica si coerenta logica acestor intrebari, Bertrand Russell desfide misticismul integral, dogmatic si pretins transcendent, dar retine ca pozitiva particulara experienta a iluminarii mistice, care se bizuie pe o intelepciune a simtirii demna sa devina atitudine existentiala, fara insa a fi transformata in crez de viata. Potrivit filosofului britanic, misticismul se defineste prin: 1. o cunoastere intuitiva, directa si instantanee a esentei aflate dincolo de realitatea empirica si iluzorie; 2. credinta in unitatea tuturor celor existente (negarea divizunii); 3. postularea caracterului iluzoriu al timpului (daca totul este unitar, atunci nu exista nici trecut, prezent sau viitor); 4. negarea realitatii raului.
Al treilea conte de Russell, Bertrand Arthur William (1872-1970) a fost un om al epocii lui. In raspar cu apartenenta sa la casta aristocratiei britanice, BERTRAND RUSSELL a imbratisat idei socialiste, a participat la mitinguri de protest si a initiat Tribunalul Moral Sartre-Russell pentru a condamna atrocitatile comise de armata americana in timpul razboiului din Vietnam. Filosof, logician, matematician, epistemolog si moralist, Russell a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru literatura in 1950. Atitudinea constant umanista face din autorul celebrului tratat Principia Mathematica (scris alaturi de A.N. Whitehead) un adversar neimblinzit al oricarei forme de religie. Ginditorul britanic vedea in sistemele religioase metode de practicare a cruzimii si de mentinere a fricii si ignorantei in rindul oamenilor simpli.
Iulie 2011
