De curând a văzut lumina tiparului “Lada de zestre”, revistă anuală a muzeului de etnografie şi folclor al Şcolii Generele “Liviu Rebreanu” din Beclean. Apărută sub coordonarea profesorului Ion Radu Zăgreanu, în urma aplicării proiectului “Muzeu şcolar de etnografie şi folclor”, câştigat de profesoara Ligia Dănilă şi echipa sa de colaboratori în cadrul unui program de granturi pentru dezvoltarea şcolară, publicaţia urmăreşte să aducă în paginile sale elemente de etnografie, de folclor, de numismatică din zona Becleanului şi a Văii Someşului, adunate şi valorificate de elevii şcolii. Primul număr, care a marcat cea de-a noua ediţie a “Zilelor Şcolii Liviu Rebreanu”, prezintă obiectivele proiectului “Muzeu de etnografie şi foclor” şi zestrea muzeului, alături de valorificarea experienţei acumulate în timpul excursiei de informare şi documentare “Sibiu - străveche vatră foclorică”. Lecţia de folclor - de la poemul “Călin (file din poveste)”, de Mihai Eminescu, la spectacolul-evaluare “Nunta la români”, de la nunta lui Călin la o nuntă ţărănească, o lectură particulară agreabilă pentru elevii noştri, haz cu diminutive populare, folosirea exponatelor muzeului de etnografie şi folclor şcolar în cadrul orelor de limba şi literatura română şi în activităţile extracurriculare, culegeri de folclor, parteneriat cu iubitorii şi păstrătorii tradiţiilor folclorice, file de album folcloric, colinda creştină tradiţională, Crăciunul în Ardeal, acasă la Ion Pop Reteganul, o culegere de folclor a elevilor blăjeni, elementul folcloric în opera lui Pavel Dan, voştinarii profesorului Viorel Moldovan, Liviu Păiuş, un folclorist al Văii Someşului, saluturile prieteneşti ale lui Sever Ursa, aprecierile scrise în final de către Aurel Podaru, Cornel Cotuţiu, Liviu Păiuş şi Icu Crăciun - toate acestea se regăsesc în paginile primului număr al
“Lăzii de zestre”. Despre importanţa acesteia scrie profesorul Ion Radu Zăgreanu în prefaţă: “Revista noastră îşi va deschide paginile elevilor şi celor dornici să culeagă nestematele (existente încă) creaţiei populare, conturării unei alte atitudini privind studierea genurilor şi a speciilor folclorului literar, în manualele şcolare, ea va lua pulsul fenomenului folcloric şi etnografic manifestat în cotidianul elevilor, în comunitatea oraşului şi a zonelor apropiate. (…) În aceste vremuri de avântată uniformizare europeană, un muzeu şi o revistă şcolară de etnografie şi de folclor pot deveni metaforice oglinzi în care ne vom «uita» probabil tot mai des pentru a vedea chipul nostru frumos, chipul nostru de duminică, nu unul în care să nu ne mai recunoaştem”.
