"Crima si pedeapsa", dramatizare realizata de Yuriy Kordonskyi a romanului omonim al lui F. M. Dostoievski, a avut marti premiera la Sala "Toma Caragiu" a Teatrului Bulandra.Regizorul este deja cunoscut publicului pentru ca a adus de cativa ani un suflu nou in teatrul romanesc, prin talent, calitate, seriozitate si profunzime, in spectacolele de la Bulandra ("Unchiul Vania", "Casatoria" si "Sorry") si de la National ("Inima de caine"). "Crima si pedeapsa" se joaca deja la Sala "Toma Caragiu", cu casa inchisa, saptamana aceasta, pana duminica. In Romania au mai existat trei dramatizari ale romanului, montate prima la Iasi, in 1947, si ultimele doua, la Nottara, in Bucuresti, si la Arad, in 1970.Actiunea romanului se desfasoara in 1865, an marcat de o grava criza financiara in Rusia. Povestea personajului principal, Raskolnikov, sta sub semnul saraciei si a unei puternice crize morale. Dramatizarea porneste de la ideea unei dreptati absolute, care justifica initial uciderea unei camatarese hapsane, pentru ca, in final, personajul sa-si vada fapta prin prisma moralei crestine, sa se caiasca si "sa planga cu amar". Trei Raskolnikov, voci ale disperariiOriginalitatea montarii lui Kordonskyi este faptul ca a impartit complexitatea lui Raskolnikov in trei personaje, voci ale sale, jucate de tinerii Richard Bovnoczki, Marius Manole si Relu Poalelungi. Trei umbre slabite de foame, care-si striga simultan disperarea, isi frang mainile si isi ating limitele, intr-o lupta chinuitoare intre bine, rau si constiinta. Regizorul a redus numarul de personaje si a folosit numai actori tineri, intr-o montare neoexpresionista. "E o idee geniala faptul ca exista trei Raskolnikov, un fel de "split personality" intr-o esentializare a povestii, o reducere drastica de personaje si o decompozitie a realismului", a spus Alexandru Darie, directorul teatrului. Timp de trei ore, pe o scena goala, deschisa si franjurata pe laterale, actorii se prind intr-un carusel al disperarii. Uciderea camataresei, intoarcerea in timp, cand, copil fiind, Raskolnikov a asistat la moartea unui calut, ancheta lui Porfiri, interpretat, cu valente stilizate de bufon, de Sorin Leoveanu, totul se joaca din gesturi, in lumini si umbre. Fara muzica, fara artificii, spectacolul lui Kordonskyi este o forma de rafinament al simplitatii in alb si negru. Rugaciune in limba rusaReinvierea personajului si iluminarea spirituala sunt aduse de dramatismul suferintei unei femei, Sonia, interpretata alternativ de Rodica Lazar si Anca Androne. Sonia, cu picioarele goale, despletita, rade si plange cu expresivitate si-l ajuta pe Raskolnikov sa inteleaga ce inseamna jertfa credintei. Partea in care personajele rostesc "Tatal nostru" , in limba rusa, intr-o cadenta coplesitoare, reprezinta punctul de maxima sensibilitate al piesei. "O sa mergem sa suferim impreuna si o sa ducem crucea impreuna", spune Sonia. "O sa mergem pana la capat". Un capat pe care spectacolul lui Kordonskyi ne ajuta sa-l intrevedem in fiecare dintre noi.
