Pe parcursul istoriei, Moldova a oferit cele mai stralucitoare minti, cele mai puternice caractere, si poate cei mai neinfricati aparatori ai credintei stramosesti. Aceeasi frumusete o vedem transpusa astazi si in peisajele pitoresti, inconfundabile pe intinsul tarii, si in obiective culturale de inegalata insemnatate.
Copilarind in satul Humulesti din apropierea Manastirii Agapia, marele povestitor Ion Creanga avea sa descrie regiunea natala in "Amintiri din copilarie" (1881). "Agapia, cea tainuita de lume", asa cum i-a placut sa o numeasca, ofera astazi ca si atunci liniste si pace interioara celor care ii calca in batatura.
Asezamantul monahal de maici situata la 9 km de orasul Targu Neamt, la 43 km de orasul Piatra Neamt si la aproximativ 7 km de DN 15 C, la o altitudine de 480 m.
Istoria Manastirii Agapia este strans legata de istoria Schitului Agapia Veche sau Agapia din Deal, luand nastere dupa ce cativa calugari s-au stabilit aici incepand cu secolul al XVII-lea. Denumirea sa provine de la un sihastru pe nume Agapie, care a vietuit in poiana unde se afla astazi Agapia Veche.
Manastirea Agapia este renumita pentru pictura interioara a bisericii, opera a celebrului pictor Nicolae Grigorescu (1838-1907). Interiorul a fost pictat intre 1858 si 1860, intr-un stil realist inspirat din compozitiile marilor artisti ai Renasterii. Istoricii de arta presupun ca "Proorocul Daniil" este un autoportret al lui N. Grigorescu, in timp ce figurile de sfinti sunt inspirate si realizate dupa chipurile unor oameni simpli.
Tot Nicolae Grigorescu a fost cel care a executat picturile intalnite pe catapeteasma. Capodopera sa la Manastirea Agapia se poate rezuma insa la trei tablouri, si anume: Portretul Sfantului Gheorghe de pe usa altarului, Intrarea in Ierusalim si Maica Domnului cu Iisus in brate.
In poezia "Calin, file din poveste", poetul Mihai Eminescu descrie foarte plastic "Codrii de arama" si "Padurea de argint". Acestia, se gasesc in realitate, in Depresiunea Neamt, pe plaiurile muntelui Filiorul din apropiere de Manastirile Agapia si Varatec.
Codrii de arama isi datoreaza numele frunzelor provenite de la stejarii vechi de peste 130 de ani, care toamna au culoare aramie. Padurea de Argint, care acopera o suprafata de circa 2 ha sunt formati din mesteceni a caror frunze au culoare argintie toamna.
I. C.
